TasteAtlas un site care se consideră o ”enciclopedie a aromelor”, cu peste 10.000 de alimente și băuturi din întreaga lume, prezintă și o parte din produsele și preparatele culinare românești.
Ciorba rădăuțeană, de exemplu, apare pe locul 12 într-un clasament al celor mai bune supe tradiționale din lume.
În acest clasament mai apar supa de pui cu tăiței, pe locul 56, ciorba de porc cu afumătură, pe locul 55. Ciorba de burtă nu se află decât pe locul 75, în timp ce ciorba de văcuță se clasează pe locul 86.
În clasamentul celor mai bune brânzeturi, urda românească se află pe locul 32, însă aici mai apere și Slovenská Bryndza, pe locul 29, despre care se spune că vine de la brânza românească. ”Brânza este albă, ușor umedă, obținută din lapte maturat și se poate întinde ușor sub formă de granule. Are o aromă delicată de lapte de oaie și un gust acru unic, ușor sărat și picant”, scrie site-ul.
În clasamentul celor mai bune preparate românești se află mujdeiul.
”Mujdei este varianta românească a sosului de usturoi. Acesta este format din căței de usturoi, ulei de floarea-soarelui, piper și apă. Usturoiul este pasat cu alte ingrediente, iar sosul este apoi servit, de obicei, cu pește sau cartofi prăjiți. Mujdei poate avea o textură variabilă, de la lichidă la groasă.
Numele acestui sos este derivat din must de ai, care înseamnă must de usturoi”, scrie TasteAtlas.
Pe locul doi se află plăcinta aromână, bulzul ciobănesc, ciorba rădăuțeană, sarmalele și plăcinta. Top 10 mâncăruri românești e completat de zacuscă, papanași, mititei și covrigi.
În clasamentul aperitivelor, România e reprezentată de salata de icre (locul 25), salata de vinete (locul 18) și fasolea bătută (locul 12).
”Netedă și cremoasă, această pastă de fasole se potrivește bine cu pâinea crocantă, măsline și ardei copți. Poate fi servită ca ”dip”, ca tartinabil sau ca garnitură care însoțește preparate din carne sau pește. În Moldova, această pastă de fasole se numește fasole făcăluită și cere adăugarea de morcovi, scrie TasteAtlas.
Există însă și un clasament al celor mai proaste mâncăruri românești.
Pe primul loc se află salata de satraveți. ”Salata se prepară de obicei cu o combinație de castraveți proaspeți, ceapă, ulei de măsline, sare, tarhon și oțet de cidru. Castraveții se taie felii subțiri și se amestecă cu ceapă tăiată felii, sare, tarhon, oțet și ulei.
Castraveții trebuie să fie bine acoperiți cu oțet și ulei. Această salată răcoritoare de vară trebuie servită imediat pentru ca bucățile de castraveți să nu se înmoaie. Poate fi consumată ca atare sau poate fi servită ca acompaniament la fripturi și preparate din pește”, scrie în descriere, potrivit g4media.ro Are un rating de 3,2, acesta fiind și motivul pentru care se află în capul listei cu preparatele considerate a fi cele mai neapreciate.
Clasamentul e completat cu chiftelele de pește, papricașul de pește, salata de varză, jumări, ciorba de praz, mămăliga cu lapte, ciorba de oase, urzicile cu usturoi și mămăligă și ciorba de pește.
