Pâine pregătită pe vatră, mâncare de fasole cu ciolan sau simplă, de gutui sau de prune uscate, tocăniță și salată de praz, carne de la găleată, ostropel de pui, mămăliguță, plăcintă cu dovleac, cozonac, pască, prăjturi cu gem sau vișine, dulcețuri, murături și conserve pentru iarnă, de toate aceste bunătăți s-au ocupat gospodine din trei comune doljene pentru a marca evenimentul „Mâncare tradițională în zona Metropolitană”. Gazda manifestării a fost Ansamblul „Maria Tănase”, autoritățile locale și județene fiind prezente și ele la acțiunea culinară. Comunele care au dat startul acțiunii sunt Pielești, Malu Mare și Cârcea.
Evenimentul derulat, miercuri, la Ansamblul Folcloric „Maria Tănase” are drept scop renașterea satului tradițional și, în același timp, punerea în valoare a zonelor rurale, creând astfel o legătură între Craiova și comunitățile din zona Metropolitană. Această primă acțiune a fost „o repetiție”, așa cum a numit-o managerul Ansamblului Folcloric „Maria Tănase”, Niculina Stoican. Evenimentul se dorește a fi unul complex și pe termen îndelungat. Practic, fiecare comună implicată în proiect va deveni gazdă și organizator urmând să-și promoveze zona turistică. Ansamblul Folcloric „Maria Tănase” este prins în acest program, ce se va derula în 2018, cu evenimentul „Craiova se îmbracă în ie”.
„Îmi doresc să devină o tradiție pentru Craiova”
Acțiunea de miercuri a demonstrat faptul că viitorul proiectului nu sună deloc rău, cei prezenți la evenimentul culinar retrăind din plin momentele din bucătăria bunicii.
„Felicit Ansamblul pentru acest eveniment și pentru tot ceea ce a reușit să facă, artistic, în ultima perioadă. Sunt mândru că se naște acest concept și îmi doresc să crească, să fie aduse în atenție cât mai multe tradiții din zona noastră. Îmi doresc ca această festivitate culinară să devină o tradiție pentru Craiova”, a spus primarul Craiovei, Mihail Genoiu.
„Facem parte din zona urbană, dar acest lucru nu ne împiedică să ne respectăm tradițiile. Arta culinară nu s-a pierdut în Pielești. Gospodinele noastre dovedesc acest lucru și iată că influența mediului urban nu afectează tradiția”, a precizat primarul localității Pielești.
Ostropel, mâncare de gutui, de praz și plăcintă cu dovleac
Mâncarea de gutui, cea de fasole, sărmăluțele, ostropelul de pui, pâinea pe vatră, cozonacul, prăjiturile cu vișine și plăcinta cu dovleac, acestea sunt o parte dintre bunătățile aduse la eveniment de două doljence din Cârcea. Faptul că mâncărurile nu au stat prea mult în boluri sau pe platouri a demonstrat priceperea în bucătărie a celor două gospodine.
„Avem un aperitiv tradițional cu șuncă, brânză proaspătă, jumări, salată de vinete și fasole bătută, că așa îi zicem noi, oltenii. Continuăm cu ostropelul de pui, făcut pe grătar. Rețeta de ostropel e simplă. Puiul de țară este făcut la grătar, după care e pus într-o oală de lut, cu apă, usturoi, piper și câțiva ardei copți, fierbem câteva minute pe plita sobei sau în cuptor. După ce mai bem un păhărel de țuică, se servesc sarmalele în foi de varză din carne de porc”, a povestit Elena Groza din Cârcea.
Consăteanca acesteia, Iordana Chirea, a asigurat desertul pentru masa de miercuri.
„Dovleacul este dat pe răzătoare, călit și lăsat la răcit. Foile le facem tot în casă, din apă, sare, ulei și făină. Coca este bătută de foarte multe ori pe masă, după care o întindem pentru copt. Dacă se respectă pașii este imposibil să nu iasă ceva bun”, a adăugat doljeanca.
Bunătăți de la Pielești și Malu Mare
Nici gospodinele din Pieleși și Malu Mare nu au fost mai prejos. Acestea și-au așteptat oaspeții cu „de toate pe masă”, de la aperitiv tradițional, sărmăluțe în dovleac, tocăniță de praz, salată de praz, mâncare de prune uscate, friptură de porc până la prăjituri cu fel și fel de creme, cornulețe, pască și cozonac de casă. Și pentru că de pe masa românului nu are cum să lipseacă vinul și țuica, acestea au întregit meniul.
„Dacă uităm tradiția, ne vom pierde practic identitatea”
Prezent la eveniment, Sorin Manda, administrator public al Craiovei și președinte al zonei Metropolitane, a apreciat eforturile gospodinelor din cele trei comune doljene.
„Mă bucur că la nivelul Zonei Metropolitane are loc un asemenea proiect. Este important să mâncăm sănătos, să mâncăm țărănește, cum îmi place mie să spun. Am crescut la țară, cu mâncare sănătoasă și dacă uităm tradiția, ne vom pierde practic identitatea”, a menționat Manda.
