Economia italiană a intrat în recesiune tehnică (două trimestre consecutive de scădere) în a doua parte a anului trecut, după o creştere semnificativă a costurilor de împrumut şi a incertitudinilor politice provocate de divergenţele dintre Guvernul populist de la Roma şi Comisia Europeană privind bugetul pe 2019, scrie Agerpres.
În urma unor negocieri intense desfăşurate anul trecut, Italia şi-a redus ţinta de deficit pentru a evita sancţiunile disciplinare ale Bruxelles-ului.
Declinul trimestrial a fost cauzat de evoluţiile mai slabe înregistrate în agricultură, sectorul pescuitului şi cel forestier, precum şi în urma încetinirii activităţii în industrie şi servicii, a precizat Istat.
Pe ansamblul anului trecut, economia italiană a înregistrat un avans de 0,8%.
Italia a reintrat în recesiune la doar patru ani de la ultima scădere semnificativă a activităţii economice, o evoluţie care accentuează temerile privind perspectivele zonei euro. Italia este a treia economie a zonei euro, după Germania şi Franţa.
Datele Eurostat arată că în trimestrul patru din 2018 PIB-ul zonei euro a urcat cu 0,2%, similar cu nivelul înregistrat în precedentele trei luni. Pe ansamblul anului trecut, economia zonei euro a înregistrat un avans de 1,8%, după o creştere de 2,4% în 2017, în timp ce Comisia Europeană previziona o expansiune de 2,1% în 2018.
Şi Banca Centrală a Italiei a înrăutăţit recent estimarea privind evoluţia economiei în 2019, care ar urma să crească cu doar 0,6%, faţă de un avans de 1% previzionat în decembrie, din cauza escaladării tensiunilor comerciale şi a perspectivei mai slabe privind investiţiile.
De altfel, activitatea economică a încetinit mai mult decât se estima în semestrul doi din 2018, ceea ce va afecta negativ evoluţia din 2019. Firmele şi-au redus planurile de investiţii, iar aşteptata încetinire a comerţului mondial va afecta economia ţării, se arată în raportul trimestrial al Băncii Centrale a Italiei publicat luna trecută.
Pentru 2020 şi 2021, raportul Băncii Centrale a Italiei prevede o expansiune de 0,9% şi, respectiv, 1%, aproape de prognozele Executivului, de 1,1% şi, respectiv, 1%.
