Fermentarea vinului în spații neaerisite devine fatală toamna. Astfel, aerisirea riguroasă a beciurilor și spațiilor de depozitare este obligatorie înainte și în timpul accesului.
Atenție: Fermentarea vinului, adevărat pericol
E perioada recoltei și, mai ales, perioada în care se culeg strugurii, se face mustul și, ulterior, vinul. Tradiția românească aduce însă cu ea și un risc major. Experiența anilor trecuți ne arată că, în această perioadă, pompierii sunt solicitați frecvent să intervină la incidente dramatice, precum intoxicația cu gazele rezultate în urma procesului de fermentație a mustului.
Inamicul tăcut al toamnei: Gazul de fermentație
În acest context, ISU Vâlcea recomandă aerisirea corespunzătoare a încăperilor în care are loc fermentarea și verificarea atentă a nivelului de ventilare înainte de a intra în astfel de spații. De asemenea, cetățenii sunt îndemnați să evite aflarea îndelungată în încăperi insuficient ventilate.
Salvatorii atrag atenția și îi îndeamnă pe cetățeni să respecte o serie de măsuri simple, însă vitale:
- Nu puneți mustul la fermentat în spații închise.
- Nu intrați în încăperile în care fierbe vinul fără să asigurați o ventilație corespunzătoare.
- Anunțați pe cineva că urmează să intrați într-o astfel de încăpere.
- Dacă identificați o situație care vă pune în pericol, nu ezitați să apelați numărul unic de urgență 112.
”În condiţiile în care mustul nu este depozitat în spaţii corespunzătoare, care să poată fi aerisite, pe timpul procesului de fermentare pot apărea incidente sau chiar tragedii”, mai spune ISU Vâlcea.
Fermentarea vinului: Cum recunoști primele simptome ale intoxicației
În timpul fermentării vinului, se degajă dioxid de carbon (CO2). Acesta este un gaz incolor și inodor, fiind mai greu decât aerul, motiv pentru care tinde să se acumuleze la nivelul podelei în spații închise, cum ar fi beciurile sau pivnițele. Concentrațiile ridicate înlocuiesc oxigenul și pot provoca rapid intoxicații grave sau chiar decesul.
Este esențial să recunoașteți semnalele pe care vi le dă corpul înainte ca situația să devină critică. O persoană care a inhalat cantităţi mai mici de dioxid de carbon prezintă:
- Dureri de cap și amețeli;
- Greţuri (cu sau fără vărsături);
- Tulburări de vedere;
- Greutate în respiraţie.
Dacă în încăpere gazul emanat este în concentraţie foarte mare, simptomele sunt pierderea cunoştinţei, convulsii şi comă, în astfel de situaţii existând risc de deces.
