Străinii care vor să dobândească cetăţenia română trebuie să aibă cunoştinţe de limba română, de istorie, geografie, cultură şi civilizaţie. Însă, aceste întrebări se dovedesc prea prea grele chiar şi pentru politicieni, unii dintre ei susţinând că întrebările nu sunt extrase din domeniile lor de activitate, dar şi că cei care vor cetăţenia română au timp de studiat, scrie Mediafax.
De exemplu, la întrebarea ”Care sunt îndatoririle unui cetăţean român?”, politicienii au confundat obligaţiile cu îndatoririle. Majoritatea politicienilor chestionaţi cred că respectarea Constituţiei şi a legilor este o îndatorire, şi nu o obligaţie. Constituţia nu s-a dovedit a fi prea străină de politicieni. Cei mai mulţi au încercat să schiţeze un răspuns în care au inclus cel puţin o îndatorire.
Cetăţenia română se acordă, la cerere, unei persoane fără cetăţenie sau unui cetăţean străin dacă are domiciliul în România de cel puţin 8 ani sau, dacă este căsătorit cu un român, de minimum 5 ani de la data căsătoriei. Dacă cetăţeanul este recunoscut pe plan international, este refugiat, vine din alt stat membru UE sau a investit în România sume care depăşesc 1.000.000 de euro, durata solicitată pentru domiciliu scade la jumătate.
Persoana în cauză trebuie să fie majoră, să dovedească loialitate faţă de statul roman şi să nu întreprindă acţiuni împotriva ordinii de drept sau a securităţii naţionale. De asemenea, trebuie să ducă un mod de viaţă decent şi să nu fi fost condamnată pentru infracţiuni. Cunoştinţele de limba română, de cultură şi civilizaţie românească, dar şi prevederile Constituţie şi imnul de stat sunt obligatorii.
Persoana care solicită cetăţenie română trebuie să contacteze Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie pentru a afla ce acte trebuie să depună împreună cu cererea de acordare a cetăţeniei române (paşaport în copie legalizată şi traducere în limba română; permis de şedere permanentă; adeverinţă din care să rezulte domiciliul legal în România eliberată de Inspectoratul General pentru Imigrări; declaraţie pe proprie răspundere, autentificată la notar, din care să rezulte că în prezent nu întreprinde şi nu sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept, ori a siguranţei naţionale şi nici în trecut nu a desfăşurat asemenea activităţi; acte de stare civilă pentru titularul cererii (certificat de naştere, căsătorie, de schimbare nume/prenume sau divorţ, etc.); dovada cetăţeniei române a soţului sau a soţiei; cazier judiciar din străinătate în original; dovada locuinţei; dovada mijloacelor legale pentru o existenţă decentă în România).
Tot la ANC va depune o cerere şi dosarul cu toate documentele solicitate. Dacă a prezentat toate documentele, cetăţeanul va fi chemat la interviu în cel mult 6 luni. Interviul va fi desfăşurat de o comisie special, care îi va testa cunoştinţele de limba română, inclusiv accentul şi dicţia. De asemenea, pe parcursul interviului vor fi verificate cunoştinţele din istoria, geografia şi cultura României şi în privinţa Constituţiei. Comisia pentru Cetăţenie îi propune Preşedintelui ANC acordarea cetăţeniei române sau respingerea solicitării. Preşedintele instituţiei emite un ordin de acordare sau respingere, care este comunicat imediat persoanei. În cazul în care cererea este respinsă, persoana poate contesta ordinul în 15 zile de la comunicare, iar dacă cererea este respinsă, cetăţeanul poate să depună încă o cerere după 6 luni de la primirea răspunsului. În cazul în care cererea a fost acceptată, cetăţeanul va fi chemat, în maximum 3 luni de la primirea răspunsului, să depună jurământul pentru obţinerea cetăţeniei române, moment în care devine cetăţean roman cu acte în regulă.
