Numărul doljenilor care au reușit să promoveze examenul de bacalaureat, sesiunea de toamnă, a crescut cu 24. Inițial, promovaseră 268 de candidați dintr-un total de 783 de participanți. Inspectorul școlar general în cadrul Inspectoratului Școlar Județean (ISJ) Dolj, Daniel Ion, a vorbit despre felul în care au fost rezolvate contestațiile.
Noutatea din această sesiune a fost reprezentată de evaluarea lucrărilor în format digital. Inspectorul general spune, totodată, că, în urma contestațiilor, numărul liceelor care au avut promovabilitate zero a ajung la trei.
,,S-a finalizat examenul de Bacalaureat, sesiunea de toamnă. Noutatea acestei sesiuni de examen a constituit-o evaluarea lucrărilor în format digital și a reprezentat o mare provocare pentru noi. Cred că ne-am descurcat bine și ne putem gândi că următoarele sesiuni vor fi organizate tot în acest fel. Atât simulările naționale, cât și cele județene.
Dacă inițial am avut un procent de 34,2% dintre elevi care au reușit să promoveze în sesiunea de toamnă, după finalizarea contestațiilor procentul a crescut. Este de 37,2%. Ne situăm pe un loc onorabil la nivel național, pe locul 5. Stăm mai bine și față de anul trecut când am avut un procent puțin mai mic de promovare. După contestații încă 24 de elevi au reușit să promoveze. Pentru a promova trebuie să obțină minim nota 5 și per ansamblu minim media 6.
În total au promovat 292 de elevi. Au fost depuse 328 de contestații, iar procedura a fost aceeași ca și la evaluarea inițială. Lucrarea contestată a fost trimisă către doi corectori din două județe diferite.
Există în continuare unități școlare unde n-a promovat niciun elev. Avem trei licee cu procent zero: Liceul Tehnologic ,,Constantin Ianculescu” Cârcea, Liceul Teoretic ,,Adrian Păunescu” Bârca și Liceul ,,Gheorghe Vasilichi” Cetate”, a spus Inspectorul școlar general al ISJ Dolj, Daniel Ion.
Potrivit reprezentanților ISJ, începând cu această sesiune a examenului național de bacalaureat, Ministerul Educației a generalizat evaluarea digitalizată a lucrărilor, proces care a oferit o serie de beneficii semnificative comparativ cu formatul clasic de evaluare: au fost eliminate costurile pentru transportul lucrărilor dintr-un județ în altul, în vederea evaluării, implicit birocrația aferentă (borderourile individuale de notare, precum și cele finale au fost generate automat, odată cu finalizarea evaluării); a fost redus substanțial timpul de lucru destinat evaluării; lucrărille pentru care diferența dintre notele acordate de cei doi evaluatori inițiali a fost mai mare de un punct au fost transmise, în mod automat și aleatoriu, către alți doi evaluatori; a fost diminuat riscul erorii umane în privința calculului notei finale, a acordării altor punctaje decât cele din baremul de corectare, a introducerii notelor de pe lucrare în calculator în vederea afișării rezultatelor.
