Se anunță vreme tocmai bună pentru celebrul grătar la iarbă verde de 1 Mai-Ziua Muncii. Medicii atrag însă atenția asupra pericolelor. Nu, nu este vorba doar despre a avea o măsură în ceea ce privește ce și cât mâncăm, ci și despre faptul că petrecerea în mijlocul naturii ne poate expune pericolului înțepăturilor de insecte care pot transmite diverse boli. Este sezonul căpușelor. Bineînțeles, există soluții pentru a ne putea bucura de acest weekend prelungit.
Căpuşele fac parte din categoria arahnoidelor şi pot fi un vector al unor boli variate, bacteriene (borelioza = boala Lyme, babesioza), virale, parazitare care pot evolua timp îndelungat, amintesc specialiștii Direcției de Sănătate Publică (DSP) Dolj.
Însă, potrivit acestora, doar între 10-20% dintre ele (Ixodes ricinum, Ixodes dafni) sunt infectate cu Borrelia burgdorferi, bacteria răspunzătoare de apariţia bolii Lyme (borelioza).
„Căpuşele sunt vizibile cu ochiul liber, înţepătura lor nu doare şi de aceea periodic pielea trebuie examinată, ideal seara la baie cu atât mai mult cu cât pot afecta zonele mai ascunse (pielea păroasă a capului, zona subraţului, ombilic, zona din spate, etc.) de care rămân ataşate până când sunt îndepărtate; ele nu zboară şi nu sar trecând direct pe tegument şi se întâlnesc cu predilecţie în iarba înaltă, zonele umede (păduri, tufişuri, poieniţe) dar pot exista şi în grădina casei, terenul de joacă sau chiar pe animale (câini, pisici).
Dacă la inspecţia tegumentului găsiţi căpuşe, este foarte important să nu încercaţi să le scoateţi, deoarece de foarte multe ori rămân părţi din corpul acestora mult mai dificil de extras. Trebuie să vă prezentaţi de urgenţă la medic sau la serviciul de gardă, acolo unde se va îndepărta căpuşa, se va dezinfecta zona şi se va recomanda tratamentul profilactic”, conform DSP Dolj.
Anul trecut, 15 doljeni au contactat boala Lyme în urma înțepăturilor de căpușe.
Ce putem face:
– folosirea de spray-uri aplicate pe piele care conţin substanţe ce înlătură insectele.
– purtarea de îmbrăcăminte deschisă la culoare, ideal pantaloni lungi sau măcar şosete trei sferturi;
– să evităm să ne așezăm direct pe iarbă;
– să inspectăm tegumentele la câteva ore după expunere şi în special seara la duş; atenţie şi la pielea păroasă a capului şi la zonele “ascunse” (spatele urechilor, axile, regiunea din spatele genunchiului);
– atenţie sporită la animalele de companie, care pot transmite căpuşele; animalele trebuie deparazitate
– să solicităm ajutor medical dacă suntem înțepați de căpuşe, doar personalul medical fiind în măsură să înlăture corect căpuşa şi să ne recomande sau nu, tratament profilactic.
Boala Lyme este o boala infecţioasă determinată de Borrelia ce presupune o afectare multisistemică cu evoluţie insidioasă, frustă, înşelătoare. Nu este însă contagioasă.
Potrivit medicilor, în funcţie de momentul infectării se disting 3 stadii evolutive
a) stadiul I: (perioada de incubaţie cu durată variabilă între 3 zile şi 3-4 săptămâni) se caracterizează prin:
– ECM = eritem cronic migrator – o leziune circulară, de obicei mică (3-5 cm, ce poate creste până la 10 cm, şi uneori 40-50 cm), de culoare roşie pe margini cu centrul deschis la culoare, cu diferite localizări (cel mai frecvent coapse, fese, zona axilara)
– subfebrilităţi/febră, transpiraţii
– dureri musculare, oboseală musculară, dureri articulare
– astenie/adinamie/tulburări de somn
– cefalee (durere de cap), tulburări de vedere (vedere în ceaţă), ameţeli
b) stadiul II: infecţie diseminată:
– apare la cel puţin 4 săptămâni de la momentul infecţiei şi de datorează diseminării Borreliei în diferite ţesuturi şi organe;
– caracteristice sunt simptomele neurologice ,cardiace (miocardita, pericardita) , precum şi afectarea articulară;
– debutul poate fi brusc sub forma unei meningite seroase(greţuri, vărsături, dureri intense de cap, fotofobie, etc.) a unei encefalite sau a unei afectări neurologice progresive cu pareze faciale, parestezii (amorţeli, furnicături la nivelul membrelor), oboseală musculară, dureri articulare(afectează articulaţiile mari şi schimba periodic sediul)
– tulburări de vedere, îngustarea câmpului vizual, senzaţie de “nisip in ochi”
– mai rar poate exista şi afectare cardiacă de tipul miocarditei, pericarditei
c) stadiul III: infecţie cronică, persistentă
– debutul este la câteva luni, uneori chiar ani de la momentul infecţiei când boala poate fi deja la stadiul de cronicizare; simptomatologia este aşa de nespecifica încât se impune diagnostic diferenţial cu o multitudine de alte boli
– afectarea articulară se asociază celei neurologice, cel mai frecvent implicate fiind articulaţiile mari (genunchi, şold,etc.); durerile pot fi foarte intense cu durata de zile, săptămâni, urmând un interval liber urmat întotdeauna de reapariţia lor; la o parte din pacienţi, mai ales la adult se pot dezvolta leziuni de tip eroziv, frecvent ale articulaţiei şoldului;
– afectarea cutanată se manifestă sub forma acrodermatitei cronice atrofice, cu sediul la nivelul membrelor inferioare şi a pseudolimfoamelor cutanate.
– apar tulburări emoţionale, depresie, anxietate, diferite fobii, obsesii care de multe ori orientează diagnosticul spre o afectare de tip psihiatric (tulburări bipolare)
Diagnosticul este sugerat de antecedentele muşcăturii de căpuşă asociate cu manifestările descrise mai sus şi confirmat de dozarea anticorpilor (test Elisa, test Western Blot), de Reacţia polimerică în lanţ (PCR) sau prin Microscopie cu imunofluorescență a sângelui sau a lichidului cefalorahidian.
Prognosticul depinde de momentul diagnosticării şi poate fi considerat bun atunci când diagnosticul se stabileşte la distanţă mica de momentul înţepăturii şi mai rezervat în cazurile tardive când datorită afectării multisistemice există posibilitatea rămânerii unor sechele, în special neurologice.
Tratamentul trebuie prescris doar de medic, fiind adaptat stadiului bolii.
