În ultimii 20 de ani am avut ierni tot mai calde, cu ploi și temperaturi de toamnă în luna decembrie, zăpada apărând abia pe la sfârșit de ianuarie sau în februarie, iar o eventuală ninsoare în martie deja nu mai este un fenomen surprinzător.
Bogdan Antonescu, expert în fenomene meteo extreme, spune că ar trebui să ne obișnuim cu genul acesta de iarnă.
Potrivit acestuia, întreaga durată a anotimpurilor se va schimba. Sunt multe studii publicate recent care arată că sezonul de vară, practic, se lungește foarte mult, în timp ce sezonul de iarnă propriu-zisă își scurtează durata. Dacă vom continua să emitem dioxid de carbon ca și până acum – este scenariul pesimist denumit„business as usual” – atunci înseamnă că în jurul anului 2100, vara o să dureze cam șase luni. Poate părea un lucru benefic, dar este clar că va avea repercusiuni asupra numărului de valuri de căldură, va crea condiții mai propice pentru incendii de vegetație, o să influențeze agricultura, sunt multe efecte adverse generate de o perioadă extinsă de vară, a explicat Bogdan Antonescu la Digi24.
„E puțin ciudat, pentru că dacă ne gândim că temperatura globală crește, ne-am aștepta să avem mai puține fenomene extreme în timpul iernii, de pildă, să avem precipitații – cum am avut acum – în timpul iernii, dar să nu avem ninsoare. Lucrurile stau exact invers, pare cumva contraintuitiv, dar schimbările climatice și faptul că creșterea temperaturii este mult mai accentuată în regiunile nordice, în apropierea regiunilor polare, fac ca structurile de vreme să fie perturbate și atunci vom avea, e adevărat, mai puține evenimente severe în timpul iernii, mai puține episoade cu ninsoare severă sau acele valuri de frig, însă când acestea se vor produce, vor fi mult mai intense decât ceea ce vedem acum. Deci, mai rare, dar mult mai intense”, a explicat Bogdan Antonescu.
În aceste condiții, e posibil să avem ninsori mai târzii sau chiar ani fără ninsoare, doar cu precipitații sub formă de ploaie, însă nu va însemna că pe viitor nu vom avea deloc fenomene severe în timpul iernii, a subliniat el.
Anul trecut, nu am avut așa de multe fenomene extreme în România, în sensul de violente, cum ar fi tornadele, am avut însă valuri de căldură, care și ele sunt un fenomen extrem și sunt o consecință directă și clară a schimbărilor climatice. E posibil ca în viitor să vedem din ce în ce mai multe astfel de valuri de căldură, aceasta fiind tendința generală la nivelul emisferei nordice.
În schimb, în 2021, în Europa au fost și inundații severe, o tornadă în Cehia – un fenomen care nu este frecvent pentru multe regiuni din Europa, dar care, având contextul acesta al schimbărilor climatice, al creșterii temperaturii, e posibil ca structurile de vreme pe care le generează să apară mai frecvent și ne așteptăm ca în viitor să avem mai multe fenomene extreme – pot să fie tornade sau grindină de mari dimensiuni sau precipitații intense. Regiunea centrală și de est a Europei va fi mai afectată, a arătat Bogdan Antonescu.
În acest context, este probabil ca și în România să vedem mai des fenomene extreme: grindină de mari dimensiuni, intensificări ale vântului, valuri de căldură.
Cu excepția regiunii de sud-est, cam toate regiunile din România vor fi afectate de valurile de căldură. Vor fi destul de intense, cu durată și temperaturi mai mari.
În schimb, regiunea de sud-est este indicată de studiile climatologice ca fiind propice pentru tornade. Nu este clar de ce, probabil că este și influența Mării Negre și sunt mai multe aspecte locale din regiunea respectivă: toată această combinație de umiditate dinspre Marea Neagră, un teren plat, instabilitate atmosferică, a explicat Bogdan Antonescu.
Iar pentru această iarnă, în România, tendința este de a avea temperaturi puțin peste media anilor anteriori.
„Probabil că 2022 va fi un an în care din nou o să asistăm la fenomene extreme – în primul rând, valuri de căldură destul de accentuate în Europa. E greu de spus dacă sunt de anticipat tornade, dar mă aștept la o tendință de creștere a acestui gen de fenomene – tornade, grindină de mari dimensiuni. Fenomene de acest gen nu sunt raportate numai la stațiile meteo, aici publicul – care a devenit mai atent – ne ajută foarte mult să corectăm date pe care apoi le folosim să facem previziuni, să vedem dacă există un trend în aceste fenomene. Mă aștept ca și anul acesta să fie un an al valurilor de căldură, al fenomenelor extreme. Cumva intrăm într-o nouă normalitate”, spune Bogdan Antonescu.
În plus, există riscul ca și în România să se producă incendii de vegetație. Cu cât un val de căldură este mai intens, deci cu cât temperatura e mai mare, cu cât durează mai mult, cu cât avem regiuni în care anterior a existat secetă, atunci e clar că se creează an de an condiții propice care să susțină aceste incendii de vegetație. Există și în România regiuni care dacă se caracterizează prin secetă – de exemplu regiunea de sud a României – peste care dacă se suprapune un val de căldură, se creează aceste condiții și atunci se pot produce incendii de vegetație, a punctat Bogdan Antonescu, expert în fenomene extreme.
Principala cauză a încălzirii globale, mai spune Bogdan Antonescu, sunt gazele cu efect de seră. Cel mai cunoscut este dioxidul de carbon, dar mai sunt și alte gaze, cum ar fi metanul. Din cauza faptului că începând din 1850 încoace, emitem gaze cu efect de seră, concentrația lor crește de la an la an și se produce în atmosferă fenomenul de „efect de seră”: radiația care pătrunde de la Soare încălzește Pământul, este încălzită atmosfera, iar faptul că avem dioxid de carbon este un lucru benefic, pentru că în felul acesta păstrăm o temperatură propice vieții la suprafața terestră, numai că în momentul în care creștem concentrația de dioxid de carbon – ceea ce noi facem în prezent – atunci efectul acesta de seră este accentuat și se reflectă în această creștere a temperaturii medii globale.
