Elon Musk, Julian Assange și Donald Trump se regăsesc pe lista nominalizaților la Premiul Nobel pentru Pace. Miliardarul, proprietar al companiei X și fondator al Tesla, a fost propus de parlamentarul libertarian norvegian Marius Nilsen, Donald Trump a fost propus de o membră a Congresului SUA, iar numele lui Assange a fost înaintat de către o deputată norvegiană de stânga, transmite digi24.ro care citează Politico.
Nilsen, care a anunțat nominalizarea în ziarul local Agderposten, a declarat că l-a propus pe Musk pentru că a „apărat cu tărie dreptul la dialog, libertatea de exprimare și dat posibilitatea de a exprima opiniile într-o lume tot mai polarizată”, explicând că firmele de tehnologie ale lui Musk au „făcut din lume un loc mai conectat și mai sigur”.
Numele nominalizaților la Premiul Nobel pentru Pace nu sunt făcute publice în mod oficial decât după 50 de ani de la decernarea premiului. Cu toate acestea, Nilsen îndeplinește criteriile pentru a nominaliza pe cineva pentru acest premiu.
În ianuarie, membra Congresului american Claudia Tenney l-a nominalizat pe Trump. El a mai fost nominalizat și în anii precedenți. Printre ceilalți nominalizați anterior se numără președintele rus Vladimir Putin (nominalizat în 2020), Iosif Stalin (1945 și 1948) și Adolf Hitler (1939).
Sofie Marhaug, o deputată norvegiană din partea Partidului Roșu, de stânga, l-a nominalizat pe Julian Assange.
Ea a declarat pentru Dagsbladet că „Assange a dezvăluit crimele de război ale Occidentului și a contribuit astfel la pace. Dacă vrem să evităm războiul, trebuie să cunoaștem adevărul despre pagubele pe care le aduce războiul.
Assange a dezvăluit tortura și comportamentul inuman față de prizonierii de război. El merită Premiul pentru Pace”.
Recursul fondatorului WikiLeaks, Julian Assange, a început marți în fața Înaltei Curți din Londra în tentativa acestuia de a opri extrădarea sa în Statele Unite la mai mult de 13 ani de la debutul bătăliei sale juridice.
Assange se află într-un arest izolat în Londra și este în pericol să-și petreacă restul vieții într-o închisoare americană, pe baza acuzațiilor legate de dezvăluirea de informații clasificate. Concret, doi magistraţi vor examina decizia Înaltei Curţi luată de un judecător pe 6 iunie anul trecut de a-i refuza lui Julian Assange permisiunea de a face recurs.
Jurnalistul de investigații trebuie să facă față la nu mai puțin de 18 capete de acuzare, printre care publicarea unor înregistrări militare și a unor telegrame diplomatice confidențiale ale SUA, despre care Washingtonul a spus că au pus vieți în pericol, scrie hotnews.ro
Arestat de poliţia britanică în 2019 după ce a stat şapte ani în ambasada Ecuadorului din Londra pentru a evita extrădarea în Suedia sub acuzaţia de agresiune sexuală, el este deţinut de patru ani la închisoarea de înaltă securitate Belmarsh, în estul Londrei.
WikiLeaks este o platformă internațională fondată de Julian Assange și un grup de activiști în 2006 ce se ocupă cu publicarea documentelor secrete și a informațiilor sensibile. Organizația a devenit cunoscută în întreaga lume în 2010, atunci când a publicat sute de mii de documente secrete clasificate și telegrame diplomatice confidențiale ale SUA.
Acțiunea, cunoscută sub numele de „Cablegate”, a reprezentat cea mai mare breșă de securitate din istoria armatei americane și a scos la lumină, între altele, informații despre deciziile și activitățile guvernului american.
Foto: facebook
