PNRR nu a „distrus România”, ci a finanțat modernizarea ei prin dezvoltarea reformelor, serviciilor sociale, instituțiilor, sistemului de muncă și protecției sociale, spune ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.
Dragoș Pîslaru: PNRR nu a distrus România
Într-o postare pe Facebook, Pîslaru a trecut în revistă principalele realizări din fonduri PNRR la cele două ministere pe care le coordonează.
„Pe lângă rolul meu de coordonator național, la cele două ministere pe care le-am coordonat, am îndeplinit țintele și jaloanele PNRR complet.
Mulțumesc și pentru efortul depus, de când am preluat conducerea Ministerului Muncii, în ceea ce privește reforma salarizării în sectorul public, unde s-au făcut toate demersurile pentru corectarea inechităților și pentru construirea unui sistem de salarizare mai echitabil. Faptul că această reformă nu a putut fi închisă este rezultatul iresponsabilității unor politicieni ale căror interese sunt, din păcate, departe de interesul public și de nevoia de a corecta inechitățile din sistemul de salarizare”, spune Dragoș Pîslaru.
Investiții Majore în Energie și Salvarea Patrimoniului Național
El prezintă o serie de lucruri care au fost posibile cu ajutorul PNRR:
- Efciență energetică: 71.000 de gospodării au primit panouri solare și/sau sisteme de stocare (peste 50.000 fiind gospodării vulnerabile).
- Renovări: 14.000 de locuințe ale populației vulnerabile au fost renovate energetic și dotate cu panouri solare. Suma decontată pentru aceste două investiții din zona energiei s-a ridicat la 5,36 miliarde de lei.
- Patrimoniu: 220 de obiective de patrimoniu au fost restaurate, consolidate sau modernizate (biserici de lemn, mănăstiri, cetăți, castele, conace, sate cu arhitectură tradițională).
- Memorie istorică: 5 muzee și memoriale au fost construite sau restaurate.
Digitalizarea completă a Casei Naționale de Pensii și a Inspecției Muncii
Procesul de modernizare a vizat direct și infrastructura informatică din instituțiile publice:
- Serviciile din domeniul muncii și protecției sociale au fost digitalizate prin sisteme informatice funcționale la Inspecția Muncii, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă și Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială.
- Activitatea Casei Naționale de Pensii Publice a fost digitalizată integral, având sistemul informatic finalizat și asigurând interoperabilitatea cu alte sisteme.
Impactul Fondurilor Europene asupra protecției sociale
Proiectele finanțate prin PNRR au adus schimbări majore și în asistența socială:
- 4.000 de persoane cu dizabilități au fost dezinstituționalizate.
- 124 de centre de zi pentru prevenirea separării copiilor de familie au fost finanțate pentru 8.960 de beneficiari.
- 28 de centre de servicii comunitare pentru persoanele cu dizabilități au fost dezvoltate pentru 2.520 de beneficiari.
- 41 de centre de îngrijire de zi și de reabilitare pentru persoanele vârstnice au fost create pentru 3.075 de beneficiari.
În opinia ministrului, au fost puse în mișcare reforme ce înseamnă servicii sociale mai aproape de oameni, instituții mai eficiente și un sistem de muncă și protecție socială mai bine adaptat realităților actuale.
Potrivit acestuia, „reformele nu se fac pentru interese de moment, ele se fac pentru ca statul să fie mai echitabil, mai eficient și mai aproape de oameni”.
„PNRR nu a ‘distrus’ România. A finanțat modernizarea ei”, a conchis ministrul.
Citește și: Ilie Bolojan a făcut bilanțul PNRR: Absorbție de peste 90%
Craiova a atras aproape 80 de milioane de euro prin PNRR. Unde au ajuns banii investiți în oraș
