Deficitul bugetar a scăzut la 2% din PIB în semestrul I 2026, a anunțat ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare. Încasările totale au atins 342,52 miliarde lei (+10,3%), susținute de încasările din TVA (+25,1%), impozitul pe venit/dividende și fondurile UE (+20,8%). Investițiile au urcat la 59,96 miliarde lei (+9,52 mld. lei), peste 70% din sumă fiind asigurată din fonduri nerambursabile și PNRR.
Raport oficial MFP: Deficitul bugetar scade la 2% din PIB
Execuția bugetului general consolidat la 30 iunie 2026 s-a încheiat cu un deficit de 2% din PIB, o scădere semnificativă de 1,65 puncte procentuale față de nivelul de 3,64% din PIB înregistrat în primele șase luni ale anului 2025.
În termeni nominali, diferența dintre veniturile și cheltuielile statului s-a redus cu 28,8 miliarde lei, situându-se la 41,03 miliarde lei (față de 69,80 miliarde lei în S1 2025). Principalele pârghii care au condus la această ajustare au fost temperarea cheltuielilor curente, eficientizarea colectării fiscale și atragerea accelerată a fondurilor europene.
„Execuția bugetară la șase luni este un puternic semnal de seriozitate al României în evaluările care urmează din partea Fitch și Moody’s. Reducerea deficitului la 2% din PIB demonstrează că planul de consolidare fiscală produce rezultate și că ne respectăm angajamentele. Dar nu avem motive de relaxare: menținerea calificativului de investiții depinde de continuarea acestei direcții, de finalizarea PNRR și de stabilitatea politică. Credibilitatea se construiește prin rezultate și se păstrează prin consecvență. România nu își permite niciun pas înapoi în această perioadă”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, potrivit mediafax.ro
Creșteri susținute din TVA și contribuții
Veniturile totale ale bugetului au însumat 342,52 miliarde lei în S1 2026, marcând un avans de 10,3% față de aceeași perioadă a anului trecut (+0,46% din PIB).
Dinamica încasărilor pe categorii de impozite:
- Impozit pe salarii și venit: 33,71 mld. lei (+11,1%). Dinamica a fost impulsionată de impozitul pe dividende (+29,9%), ca urmare a distribuitorilor din dec. 2025, de încasările din Declarația Unică (+21,0%) și de eliminarea facilităților fiscale pentru sectoarele IT, construcții și agricultură.
- Contribuții de asigurări: 110,86 mld. lei (+7,1%), ca urmare a extinderii bazei de impozitare prin Legea nr. 141/2025.
- Încasări nete din TVA: 74,14 mld. lei (+25,1%), susținute de modificarea cotelor de TVA și eficientizarea colectării.
- Impozit pe profit: 18,97 mld. lei (+10,1%), cu un avans puternic de 12,5% pe zona agenților economici.
- Accize: 23,25 mld. lei (+5,9%), cu o creștere accentuată la produsele energetice (+13,9%).
- Fonduri UE (rambursări și donații): 30,29 mld. lei (+20,8%), confirmând rolul fondurilor europene în reducerea presiunii pe bugetul național.
La capitolul restituiri de TVA, statul a rambursat mediului de afaceri 18 miliarde lei (+9,7% față de S1 2025).
„Un semnal extrem de important pentru economia reală este creșterea rambursărilor nete de TVA la 18 miliarde de lei. Această creștere a restituirilor este un sprijin direct acordat mediului de afaceri, injectăm lichiditate imediată în companiile românești, eliminăm blocajele din lanțurile comerciale și le oferim antreprenorilor predictibilitatea de care au nevoie”, a adăugat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
Structura cheltuielilor: Restructurarea aparatului bugetar și investiții record
Cheltuielile totale ca pondere în PIB au scăzut de la 19,85% la 18,66% (-1,19 puncte procentuale). Nominal, au însumat 383,55 miliarde lei (+0,8%).
Cum au evoluat principalele capitole de cheltuieli:
- Cheltuieli de personal: 82,11 mld. lei (scădere cu 3,3 mld. lei), ponderea în PIB coborând de la 4,5% la 4,0% datorită plafonării sporurilor și moderării salariale.
- Bunuri și servicii: 49,42 mld. lei (+8,6%), avans generat în principal de plățile din sectorul sănătății.
- Dobânzi: 29,37 mld. lei (+4,14 mld. lei față de S1 2025), reprezentând 1,4% din PIB.
- Asistență socială: 126 mld. lei (-0,5%), sumă ce include și 104,30 mil. lei destinate compensării facturilor la energie pentru populație.
- Subvenții: 6,7 mld. lei, direcționate spre transport, agricultură și compensări energetice noncasnice (190,79 mil. lei).
Mobilizare masivă pe proiectele de investiții
Cheltuielile de capital și programele de dezvoltare au urcat de la 50,44 miliarde lei la 59,96 miliarde lei (+9,52 mld. lei).
Dintre acestea, 70,94% reprezintă investiții finanțate direct din fonduri nerambursabile și PNRR. Plățile pentru proiecte europene (cadrul 2021-2027 și PNRR) au fost cu 56,32% mai mari (+15,32 mld. lei) comparativ cu semestrul I din 2025, compensând scăderea tehnică pe surse naționale.
