Cutremurul de 5,7, resimțit și peste graniță! Explicațiile specialiștilor

Delia Pătru
Cutremurul de 5,7, resimțit și peste graniță. Foto: Facebook/ INFP
Cutremurul de 5,7, resimțit și peste graniță. Foto: Facebook/ INFP

Cutremurul, care a zguduit România azi-noapte, a fost resimţit în mai multe zone din ţară şi chiar în afara graniţelor. A fost cel mai puternic din ultimii trei ani. Mișcarea tectonică resimțită de populație a durat între 5 și 10 secunde, iar până în acest moment nu au fost înregistrate replici în România.

INFP: Cutremurul de 5,7, cel mai puternic din ultimii trei ani

Ultimul seism cu magnitudine de peste 5 grade produs în România înaintea acestuia a avut loc pe 14 februarie 2023, în județul Gorj, și a avut magnitudinea de 5,7.

De asemenea, cutremurul a fost cel mai puternic produs în zona Vrancea în ultimii șase ani. Pe 24 aprilie 2026, în această zonă a fost înregistrat un seism cu magnitudinea de 5 grade.


Ce intensitate a avut cutremurul în epicentru

Cutremurul a avut intensitatea VI în epicentru, iar în zonele apropiate aceasta s-a situat între V și VI, potrivit directorului general al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP), Constantin Ionescu, scrie hotnews.ro

„Cutremurul a avut intensitatea șase în epicentru, iar în zonele limitrofe ale epicentrului, cutremurul s-a simțit cu intensitate între cinci și șase. Asta înseamnă efectele de la suprafața pământului”, a explicat Ionescu.

Seismul a avut o magnitudine de 5,7 și a fost resimțit inclusiv în țările vecine, Republica Moldova și Ucraina.

Care este diferența dintre magnitudine și intensitate

Directorul INFP a explicat și diferența dintre magnitudinea unui cutremur și intensitatea acestuia. Cele două noțiuni descriu aspecte diferite ale unui seism.

„Magnitudinea reprezintă energia degajată în hipocentru, la adâncimea de 120 de kilometri. Este aceeași oriunde ne-am afla, iar intensitatea reprezintă efectele în zonă produse de cutremur la suprafața pământului și felul cum le simțim noi ca oameni”, a spus Ionescu.

Astfel, magnitudinea indică energia eliberată în focarul cutremurului, în timp ce intensitatea descrie efectele produse la suprafață și modul în care seismul este resimțit în diferite localități.

Cutremurul de 5,7, resimțit și peste graniță. Foto: Facebook/ INFP
Cutremurul de 57 resimțit și peste graniță Foto Facebook INFP

Cât a durat cutremurul din România

Seismul a fost resimțit timp de câteva secunde, potrivit explicațiilor oferite de directorul INFP. Acesta a precizat că durata percepută de oameni nu trebuie confundată cu durata înregistrării undelor seismice de către stațiile de monitorizare.

„Durata pe care o solicită oamenii să știe cât a fost, a fost de câteva secunde, maxim cinci-zece secunde. Înregistrarea pe care o avem noi de la o stația seismică durează foarte mult, pentru că undele parcurg suprafața pământului, se întorc la stație și tot așa. Deci este destul de mare. Pe baza acestor informații, noi facem studii diferite în funcție de propagările pe care le produce cutremurul și facem diferite estimări, dar aceste lucruri țin de partea de cercetare”, a spus directorul INFP.

Vor exista replici după cutremurul din Vrancea?

Întrebat dacă seismul ar putea fi urmat de replici, Constantin Ionescu a explicat că INFP monitorizează permanent activitatea seismică prin intermediul unei rețele extinse de stații de măsurare.

„Institutul are peste 200 de puncte de măsură în toată țara, pe puncte de măsură automate. Aceste informații sunt colectate în timp real de către instalațiile pe care le avem și rapoartele pe care le primim, scuzați, sunt imediate și știm exact ce intensitate a avut cutremurul.

Acest tip de cutremur s-a mai produs, sau de magnitudine similară în 2024 cu magnitudine de 5,4, în 2022 cu magnitudine de 5,4. De asemenea, au mai fost și în 2020, 2018, 2016, cam la doi ani, dar distanțe în diferite luni ale anului s-au produs cutremure cu magnitudini peste cinci în zona Vrancea”.

După cutremurul produs la ora 2:48, INFP a mai raportat un singur seism, la granița dintre Bulgaria și Grecia. Acesta s-a produs la ora 3:16, la o adâncime de 6,2 kilometri, și a avut magnitudinea de 3,9.

Directorul INFP: Activitatea seismică din Vrancea este normală

Constantin Ionescu a precizat că mișcările tectonice înregistrate în zona Vrancea nu reprezintă un fenomen neobișnuit și se încadrează în activitatea seismică normală a regiunii.

„Activitatea seismică în ultima perioadă este o activitate normală pentru zona Vrancea. Știm că hazardul seismic în România este dominat de zona seismică Vrancea, care poate să producă cutremure până la 7,8, cum a fost cutremurul din 1802 sau cutremurul din 1977.

Normal, dacă ar fi să ne gândim dacă s-ar produce un cutremur peste 7,4 – 7,2, ar trebui să avem ceva activitate mult mai ridicată față de ce există în prezent”, a mai spus Ionescu.

Zona seismică Vrancea rămâne principala sursă de hazard seismic pentru România, iar cutremurele cu magnitudini de peste 5 grade fac parte din istoricul activității tectonice a regiunii.

author avatar
Delia Pătru
Delia Pătru s-a dedicat jurnalismului de aproape 18 ani. Dacă primii ani au format-o in presa scrisa, ultimii 8 ani, în rolul de editor online la Jurnalul Olteniei, au învățat-o cum să aducă știrea mai aproape de oameni, în timp real. Crede cu tărie că, indiferent de suportul pe care citim, hârtie sau ecran, calitatea informației rămâne principală.
Distribuie acest articol