Cascada Bigăr, una dintre cele mai frumoase obiective turistice din Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița, s-a prăbușit din cauze naturale. Travertinul și mușchii care s-au acumulat în timp, au crescut în dimensiuni și greutate, iar luni a cedat sub propria greutate.
Acum, după prăbușirea cascadei Bigăr, turiștii pot merge să viziteze „Izvorul Frumos” din Vâlcea. Invitația a fost făcută de Florin Stoican, directorul geoparcului Oltenia de sub Munte: „Poate nu știați ca are și Oltenia de sub Munte Bigărul ei: cascada Izvorul Frumos”. Este vorba despre cascada al cărei nume este legat de Schitul Pahomie, una dintre cele mai izolate sihăstrii din România.
Izvorul Frumos este o cădere de apă care, după cum spun unii oameni, seamănă cu Cascada Bigăr, dar este de dimensiuni mult mai reduse. Comparaţia pleacă de la zecile de firicele de apă care curg pe un perete de stâncă acoperit de muşchi. Apa ţâşneşte cu putere de sub o stâncă înaltă de aproape 50 de metri, din Munţii Căpăţânii, în Parcul Naţional Buila – Vânturariţa.
De-a lungul veacurilor, Schitul Pahomie a cunoscut decăderea, ruinarea, abandonarea şi apoi reconstrucţia şi repopularea cu călugări. Legendele locului spun că haiducii fioroşi care au trăit acolo, „spaima poştelor şi conacelor boiereşti din zona Olăneşti”, şi-au ascuns, la vârsta senectuţii viaţa de blam „sub crucea sfântă a lui Hristos”.
Ei au dat denumirile unor locuri din munţii Vâlcii, iar zeci de lăcaşe de cult au fost construite din banii acestor haiduci. Cum s-a întâmplat şi în cazul Schitul Pahomie, în cazul căruia primii călugări au fost haiduci care la un moment dat au înlocuit pistolul cu crucea.
foto: Ioan Stoenică
