Motto: ”Tot ce se întâmplă o dată, poate să nu se mai întâmple niciodată, dar tot ce se întâmplă de două ori se va întâmpla cu siguranță și a treia oară.” – Paulo Coelho
Prima decadă a lunii octombrie, coroborat cu vremea de afară, ne dezvăluie o Craiovă gri în toate aspectele ei, dar mai ales în ceea ce privește siguranța cetățeanului.
Din startul acestei săptămâni în fiecare seară principalele artere ale Craiovei sunt înțesate de filtre ale Poliției și patrulate de polițiști și jandarmi.
De ce? De unde toată această grijă față de cetățenii Craiovei?
Mă fraților, șezui, mă gândi, întrebai în stânga și dreapta, zâsăi că e de la invazia asta a imigranților etc.
Să vezi și să nu crezi, cică ieșiră la rampă din nou clanurile de romi să se altoiască prin Craiova, chiar și în față la ”30 decembrie”, dacă înțălăsăi bine. Adicătelea exact de unde a mai izbucnit o revoltă care s-a transformat într-un război în Luncă prin 2003, dar și cu alte episoade prin 2007, 2008, 2009.
Acum în anul de grație 2015 ne aflăm în fața unui război mocnit între clanuri, dar insecuritatea din Craiova a prinde ceva muguri încă din vară când o tânără a fost tranșată în Parcul ”Nicolae Romanescu”.
Mă fraților, acu pe-a dreaptă, Craiova la ceas de seară pare un oraș gri, trist în care începi să crezi că orice om care-ți vine din spate e unul care îți pune gând rău. E un sentiment al năibii de urât și total anormal într-un oraș în care viața pare, dar doar pare, că s-ar fi animat și ar da semne de un spirit civic, cetățenesc.
Acu' ca să facem haz de necaz: Oare luptele dintre clanurile din Luncă nu ar putea fi incluse în Festivalul Antic ”Pelendava”? Că de sunt tradiționale cu cuțite, topoare, adicătelea exact ca acu vreo 2.000 de ani.
Haz de necaz, da' scroafa-i moartă-n coteț.
Nu știu de nici o reacție a autorităților, dar atâta timp cât pe toate arterele mari sunt filtre ( nu știu dacă și în Luncă, că n-am curaj a trece seara-noaptea pe acolo, și n-am nici mașină ) și pe teren face turul orașului comandantul Poliției județene e clar că nu-i a bună.
Să fie Craiova o Calabria a României. Doamne-fere, că nu ne dorim. Vrem liniște și pace, pentru noi, pentru copii, pentru părinții și bunicii noștri. Și, de ce nu, chiar și pentru oaspeții Craiovei.
Am fi încântați dacă ”mărinimiile” orașului nostru ne-ar spune cam ce se întâmplă în Craiova în ceea ce privește liniștea, ordinea, dar mai ales cu siguranța cetățeanului în toate formele ei: pe stradă, în mijloacele de transport în comun, în spațiile publice, în parcuri etc.
Suntem într-o stare de alertă cu toate forțele de ordine la cod roșu, dar noi, bine mersi, ne prefacem și ni se spune că e totul ok. Oare?
Oare e totul ok în Craiova? Administrativ, economic, social, cultural, sportiv?
O fi atât de bine și noi nu vedem?
Sau ne lăsăm mințiți cu bună știință și o să ne crizăm toții când s-o sparge buboiul?
Auzi io plec la mine la Băilești până vă rezolvați voi problemele acilișea. Da să plec pe zi că văz că și cu lumina pe străzi stați prost de tot și dacă greșesc otobuzu' cine știe pe unde nimeresc de o să mă ia ăia de imigrant.
Să fiți sănătoși și să nu mergeți noaptea prin oraș mai ales că începe să se arate tulburelu. Asta ăi la noi acilea la Băilești, că pi la voi văz că e rost de cuțite, topoare etc.
Să auzim și să citim numai de bine.
