Orchestra Simfonică a Filarmonicii „Oltenia” va susține joi, 11 ianuarie, și vineri, 12 ianuarie, un concert extraordinar de Anul Nou. Pentru ambele reprezentanții, care vor avea loc de la ora 19, biletele au fost deja epuizate.
Sub bagheta dirijorului Walter Attanasi, din Italia, concertul cuprinde:
Johann Strauss-fiul: Valsul „Rosen aus dem Süden”(„Trandafiri din sud”), op. 388;
Valsul „Frühlingsstimmen” („Voci de primăvară”), op. 410; Valsul „Künstlerleben” („Viață de artist”), op. 316; Valsul „Wiener Blut” („Sânge vienez”), op. 354; Uvertura operetei „Die Fledermaus” („Liliacul”); „Kaiser-Walzer” („Valsul imperial”), op. 437; „Tritsch-Tratsch” Polka, op. 214; „Unter Donner und Blitz” („Tunet și fulger”), polca rapidă, op. 324; Valsul „An der schönen, blauen Donau” („Dunărea albastră”), op. 314.
WALTER ATTANASI
Născut la Trieste, Walter Attanasi, considerat unul dintre cei mai interesanţi şefi de orchestră ai generaţiei sale, a fost invitat să dirijeze un vast repertoriu simfonic şi de operă pentru diverse şi prestigioase colective artistice, teatre şi festivaluri internaţionale: Il Teatro alla Scala di Milano, l’Arena di Verona, il San Carlo di Napoli, l’Opera di Roma, il Comunale di Firenze, il Teatro dell’Opera di Cagliari, il Festival dei Due Mondi di Spoleto, il Musikverein e la Konzerthaus di Vienna, Staatsoper di Amburgo, il Colon di Buenos Aires, Fondazione Rostropovich di Mosca, l’Opera de Bellas Artes di Citta del Messico, Rudolfinum e l‘Opera Nazionale di Praga, l’Opera Nazionale di Brno, Filarmonica di Vilnius, l’Opera di Budapest, Royal Opera House Stockholm, l’Opera Nazionale di Bratislava, alte săli de concerte din Japonia, Teatrul de Operă din Pretoria (Tshwane) etc. Versatilitatea sa artistică i-a oferit posibilitatea de a colabora şi cu mari jazzmani şi cu importante instituţii, precum Umbria Jazz, Global Forum din Roma, Diane Reeves, Quincy Jones, Stefano Di Battista, Roberto Gatto, Danilo Rea, Flavio Boltro. În 2004, a dirijat Concertul de Anul Nou, transmis în direct de televiziunea Quirinale cu ocazia Semicentenarului RAI, în prezenţa preşedintelui Republicii Italiene – Carlo Azeglio Ciampi. În februarie 2005, a fost invitat să conducă muzical Concertul Jubiliar de împlinire a 700 de ani de existenţă a Universităţii „Sapienza” din Roma, dirijând Oratoriul „Creaţiunea” de J. Haydn, iar în 2008, pe scena Operei Regale din Stockholm, a dirijat „La Cenerentola” de G. Rossini. În decembrie 2013, cu ocazia bicentenarului naşterii lui R. Wagner, a fost invitat la Vilnius pentru a dirija un concert „Tristan şi Isolda” (actul II), în primă audiţie absolută în Lituania; concertul oficial de încheiere a Preşedinţiei lituaniene a Consiliului Uniunii Europene.
Vasta sa discografie cuprinde: „Stabat Mater” de G. Rossini, toate simfoniile de Beethoven, înregistrări cu lucrări de Leoš Janaček şi A. Dvořák. Pentru Companions Opera Amsterdam a înregistrat, pe DVD, „Nabucco”. Printre altele a înregistrat pentru Radio 3, RAI operele „Castelul Prinţului Barbă – Albastră” de B. Bartók şi „Djamileh” de G. Bizet şi pentru Radioteleviziunea Slovacă „Requiem-ul” de G. Verdi (DVD).
De-a lungul carierei sale artistice, a fost director muzical al Todi Music Fest (S.U.A., Virginia), director de proiecte muzicale al Operei Africa din Pretoria – Johannesburg şi dirijor principal invitat al Orchestrei filarmonice „Bohuskav Martinu” din Zlín. Este Cetăţean de Onoare al oraşului Portsmouth din Virginia, S.U.A. Actualmente, este director al festivalurilor Italian Arte Fest, Umbria Music Fest International şi director muzical al Operei Române din Craiova.
JOHANN STRAUSS – fiul
(1825 – 1899)
Fiu al celebrului compozitor cu acelaşi nume, Johann Strauss-fiul a continuat tradiţia valsului vienez, moştenită de la tatăl său şi de la contemporanul acestuia, Joseph Lanner. Înzestrat cu o inepuizabilă inspiraţie, de-a lungul vieţii sale a compus numeroase valsuri de o rară frumuseţe melodică, cu o structură mult mai închegată, ideile muzicale fiind supuse unor dezvoltări ample, iar înveşmântarea lor armonică şi orchestrală fiind mai nuanţată expresiv. Multe dintre ele au devenit populare pretutindeni în lume, precum „Dunărea albastră”, „Poveşti din pădurea vieneză”, „Viaţă de artist”, „Vin, femei şi cântec”, „Sânge vienez”.
A mai compus marşuri, polci, mazurci, cadriluri şi alte dansuri; de asemenea, a scris un balet şi un număr destul de mare de operete, dintre care Liliacul şi Voievodul ţiganilor au rămas exemple clasice în literatura genului. Dintre cele 15 operete ale sale, cele mai cunoscute sunt ”Liliacul”, ”O noapte la Veneţia”, ”Voievodul ţiganilor” şi ”Sânge vienez”. Cu toate acestea, cele mai îndrăgite lucrări ale lui rămân valsurile vieneze (nu mai puţin de 70). De altfel, compoziţiile lui Strauss-fiul sunt considerate chintesenţa muzicii vieneze, influenţând covârşitor evoluţia domeniului creaţiei muzicale, de la G. Mahler la M. Ravel.
