Oamenii au liber la pus dorințe! Care sunt orele când cele mai multe stele căzătoare vor fi vizibile pe cer
Perioada optimă pentru observarea Perseidelor este după miezul nopții și până dimineața, în locații cât mai întunecate, departe de lumina artificială a orașelor.
Conform www.imo.net, celebrul curent de meteori Perseide atinge apogeul în noaptea de 12 spre 13 august. Cea mai bună perioadă pentru observarea Perseidelor este de la miezul nopții până dimineața, în locuri cât mai întunecate, departe de lumina artificială a orașelor. Meteoritii care au traiectoria inversă și ajung în constelația Cassiopeia (între Cassiopeia și Perseu) sunt denumiți „perseide”. În acest an, Luna va fi plină în proporție de 54%, dar va apune la 23:33, lăsând un cer întunecat favorabil observării meteorilor, conform www.astro-urseanu.ro, notează Adevărul.
Fenomenul cunoscut sub numele de „stea căzătoare” este bine familiarizat. Aceasta apare ca o dâra luminoasă pe cer, generată de o particulă cu diametrul de sub 1 mm care arde în atmosfera Pământului din cauza frecării cu aerul. Pentru o fracțiune de secundă, acest fenomen, denumit de astronomi meteor, se produce atunci când particula de praf cosmic, numită „meteoroid”, se incendează în atmosferă. Pietroiul care ajunge să cadă pe Pământ se numește meteorit.
Activitatea Perseidelor în 2024 a început pe data de 14 iulie şi se va încheia la 1 septembrie. În perioada maximă, pe un cer senin, se pot observa între 50-75 de meteori într-o oră, potrivit NASA.
În mod constant, Pământul întâlneşte un nor de praf şi pietre eliberate de cometa Swift-Tuttle, în acelaşi punct al orbitei planetei noastre, adică în aceeaşi perioadă a anului, iulie-august. Viteza de coliziune dintre particulele cometei şi atmosfera terestră atinge chiar 59 km/s. Chiar dacă particulele norului sunt rareori mai mari decât un bob de mazăre, viteza foarte mare cu care se deplasează dă acestor proiectile minuscule o energie uluitoare. Frecarea cu aerul le frânează, ele se încălzesc şi ionizează o lungă coadă de aer în drumul lor.
Curentul de meteori are radiantul în constelaţia Perseu, de unde i se trage şi numele. Constelaţia Perseu (în latină Perseus) este o constelaţie din emisfera nordică traversată de Calea Lactee, potrivit www.timeanddate.com. Este bogată în stele, printre care şi steaua dublă Algol. Aceasta este prima stea variabilă descoperită, ea fiind observată şi de arabi.
