Cercetătorii români au realizat un progres remarcabil în domeniul protecției mediului marin.
Mai exact, în laboratoarele de la Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Marina „Grigore Antipa” INCDM s-au realizat culturi de Cystoseira barbata, o algă brună cu rol ecologic extrem de important, inclusă în Lista Roșie națională a speciilor marine periclitate, atât de afectată în prezent de intensificarea activităților costiere.
După un an de experimente, echipa de cercetători a obținut peste 1.000 de exemplare ale acestei specii valoroase, deschizând astfel calea pentru repopularea ecosistemelor marine degradate. Mai mult decât atât, a fost dezvoltată și brevetată o tehnologie inovatoare care permite cultivarea algelor la scară largă, având potențial atât în domeniul ecologic, cât și în cel economic.
”Cercetătorii institutului au reușit să cultive cu succes această algă brună, extrem de afectată de activitățile antropice, iar pe parcursul unui an de experiment au fost obținute peste 1.000 de noi exemplare. O tehnologie care va permite în viitor cultivarea la scară mare a acestei specii atât de valoroase din punct de vedere ecologic, dar și economic, a fost rafinată, acest proces fiind finalizat prin depunerea unei cereri de brevet în care se prezintă instalația experimentală și procedeul de cultivare al acestei specii valoroase pentru zona costieră românească”, scrie Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, pe pagina de Facebook.
”Prin urmare, colaborarea strânsă cu autoritățile de mediu pentru monitorizarea apelor costiere și evaluarea impactului antropic, combinată cu implicarea în proiecte europene și internaționale dedicate cercetării și transferului tehnologic în acvacultură și protecția mediului marin, consolidează capacitatea de inovare a INCDM ”Grigore Antipa”, asigurând în același timp o mai bună gestionare și conservare a resurselor marine”, mai scrie Ministerul Cercetării.
Cystoseira barbata, algă brună, cu multiple întrebuințări în diverse ramuri economice
Algele brune au un rol important în purificarea apelor de coastă, susțin dezvoltarea vieții marine și reprezintă un bun indicator al calității apei. În plus, au multiple întrebuințări în industria alimentară, cosmetică și farmaceutică.
”Algele joacă un rol semnificativ în purificarea apelor de coastă, Cystoseira fiind un bioindicator al calității apei, observație științifică făcută de Mačić, în anul 2010.
În cazul litoralului românesc al Mării Negre, specia este considerată un element esențial al biocenozei infralitoralului stâncos, deoarece susține dezvoltarea vieții marine (crustacee, gasteropode, insecte), reprezentând mediu de viață, de hrănire și de înmulțire pentru nevertebratele marine, dar și suport pentru dezvoltarea florei epifite. Sunt studii relevante în acest sens, precum cel coordonat de Patrick Kraufvelin (2006) sau volumul de Ecologie practică coordonat de Ioan Sârbu (2012). Datorită acestor calități, specia favorizează o stratificare optimă a celorlalte specii în funcție de gradientul de lumină și condițiile hidrodinamice.
Cum v-am spus, alga brună este o specie de interes științific și, cu permisiunea dumnevaoastră, voi continua să fac referire la cercetările și studiile întreprinse de specialiști la nivel național sau internațional”, spune dr. Mirela Moldoveanu, cercetător la Institutul de Biologie al Academiei Române.
Pe de altă parte, mai spune dr. Mirela Moldoveanu, Cystoseira barbata este importantă pe fundul stâncos în calitate de constructori de habitat (Yulius Kurnia Susanto și colaboratorii, 2016).
”Retragerea algelor de dimensiuni mai mici spre câmpurile cu Cystoseira prezintă avantajul realizării unei protecții fața de acțiunea nefavorabilă a deplasării pietrișului și scoicilor din cauza mișcării valurilor. Cum spuneam, câmpurile de alge au rol în purificarea apelor litoralului.
De asemenea, algele brune au multiple întrebuințări în diverse ramuri economice.
”Sunt surse importante de alginați, adică fibre textile artificiale; sunt utilizate în diverse domenii precum alimentație, cosmetice, textile, farmaceutice (Anda Trifan și colaboratorii, 2019). Fiind bogate în potasiu, fosfor și azot, algele brune au fost utilizate și ca îngrășământ (Marcel Pârvu, 2020).
În plus, speciile de Cystoseira produc metaboliți bioactivi (terpene, acizi grași, steroizi, florotanini sau polizaharide) cu activități antioxidante, antivirale, antibacteriene, antifungice, antiinflamatorii și antitumorale deosebit de importante pentru domeniul medical – mă gândesc aici la studii științifice publicate de Sabrine Sellimi și colaboratorii săi în 2017 sau de Vizetto-Duarte în 2015”, a mai adăugat dr. Mirela Moldoveanu, cercetător la Institutul de Biologie al Academiei Române.
