Proiecțiile Centrului European arată că, în absența unor restricții suplimentare, este de așteptat ca cifrele pandemiei să crească în continuare. Unele țări au luat deja măsuri suplimentare și se previzionează că bilanțurile vor scădea, însă restricțiile sunt de dată prea recentă pentru a putea fi observat un impact.
În cazul României, proiecția arată că îmbolnăvirile și decesele (liniile punctate) vor continua să crească până la Crăciun, dacă rămân în vigoare doar restricțiile actuale.
Președintele Klaus Iohannis a declarat miercuri că nu intenționează să introducă un lockdown după 6 decembrie (data alegerilor). El susține că măsurile aflate în vigoare acum sunt suficiente și arată că România a intrat pe un trend de scădere.
În alte țări, precum Germania, s-au luat măsuri mai dure de la începutul lui noiembrie. Astfel, la finele lunii noiembrie, Germania a prelungit carantina parțială cel puțin până pe 20 decembrie.
Cu toate acestea, raportul ECDC susține că nu este de ajuns și că bilanțul COVID va continua să crească în lipsa unor măsuri suplimentare.
În schimb, măsurile luate de Franța par să fie de ajuns de eficiente pentru a limita răspândirea coronavirusului. Graficul realizat de ECDC arată scăderi prognozate pentru cazurile noi, dar și pentru decese.
Centrul European a comparat, pentru fiecare țară în parte, scenariul actual cu scenariul în care se revine la măsurile dure din primăvară pentru mai mulți parametri: cazuri noi zilnice, pacienți internați, pacienți internați la ATI, decese, spitalizări noi, internări la ATI, potrivit Digi24.
În cazul României, înăsprirea măsurilor ar da rezultate. Toți indicatorii (cazuri noi, spitalizări, cazuri ATI, decese) ar scădea dacă am reveni la lockdown-ul din primăvară, conform proiecției ECDC.
Pe de altă parte, medicii români cer restricții mai dure și avertizează că mai sunt doar 80 de paturi de terapie intensivă în întreaga țară, iar situația devine tot mai gravă în condițiile în care, la un platou de 8.000 – 9.000 de cazuri de infectare pe zi, în ATI ajung câte 300 de bolnavi.
Ei spun că măsurile implementate au avut un anumit efect, reprezentat de stabilizarea numărului de îmbolnăviri, dar ele trebuie să aibă un efect mai puternic decât menținerea la un platou de 8.000 – 9.000 de cazuri de infectare cu coronavirus pe zi. Altfel, serviciile de ATI vor fi depășite, iar pacienții vor rămâne în afara secției, în camere de gardă sau vor fi duși în alte zone ale țării, unde vor mai fi locuri, a atras atenția medicul.
„Cele 80 de paturi rămase sunt foarte puține, întrucât zilnic, la platoul existent, se va ajunge în câteva săptămâni la câte 300 de pacienți care vor avea nevoie de terapie intensivă. Este obligatoriu ca autoritățile să reevalueze eficiența măsurilor, dacă sunt capabile doar să producă stabilizare pe platou, nu sunt suficiente.
Un pacient în stare gravă are nevoie de două – trei săptămâni în terapie intensivă.
Este esențial ca în următoarea perioadă să coborâm numărul de infectări”, a subliniat medicul de terapie intensivă Radu Țincu, de la Spitalul Floreasca.
