Migrenele ne pot schimba creierul.Cercetări anterioare au arătat că oamenii care au creierul mai mic au mai multe şanse de a suferi de migrene şi de depresie.
Oamenii de ştiinţă au descoperit că migrenele ar putea schimba definitiv structura creierului, crescând riscul de apariţie a leziunilor cerebrale şi a anomaliilor de la nivelul materiei albe. De asemenea, cercetările indică faptul că migrenele ar putea altera volumul creierului.
Migrena este o suferinţă cronică caracterizată prin dureri de cap moderat-severe, recurente. În mod tipic, migrenele sunt unilaterale (afectează doar o jumătate a capului) şi au un caracter pulsatil, cu o durată cuprinsă între 2 şi 72 de ore. În mod tipic, migrena este unilaterală, pulsatilă, de intensitate moderată spre severă. Aceasta se instalează treptat şi este agravată de activitatea fizică.În peste 40% din cazuri, durerea poate fi bilaterală, fiind asociată adesea cu dureri la nivelul gâtului.Durerea bilaterală este frecventă îndeosebi în cazul persoanelor cu migrenă fără aură.În cazuri mai puţin frecvente, durerea poate apărea în zona spatelui şi în creştetul capului. Criza migrenoasă durează de obicei 4-72 de ore în cazul adulţilor.În cazul copiilor, durata este adesea mai mică de 1 oră.Frecvenţa crizelor migrenoase variază, de la câteva crize în decursul vieţii la mai multe episoade săptămânal, media fiind de un episod pe lună.
Declanşatorii comuni sunt stresul, foamea şi oboseala (aceştia contribuie în mod egal la cefaleea tensională). Migrenele au loc mai degrabă în preajma menstruaţiei.Alte influenţe hormonale, cum ar fi menarha, utilizarea contraceptivelor orale, sarcina, perimenopauza şi menopauza joacă, de asemenea, un rol.Se pare că aceste influenţe hormonale joacă un rol mai important în cazul migrenelor fără aură. De obicei migrenele nu au loc în timpul celui de-al al doilea şi al treilea trimestru de sarcină sau după menopauză.
Diagnostic diferenţial
Alte boli care pot determina simptome similare cu o durere de cap de tip migrenă includ: arterita temporală, durerile de cap de tip cluster, glaucomul acut, meningita. Arterita temporală apare de obicei la persoanele cu vârsta peste 50 de ani şi se caracterizează prin sensibilitate la nivelul tâmplelor, durerile de cap de tip cluster sunt caracterizate prin nas înfundat unilateral, lacrimi şi durere severă în jurul orbitelor, glaucomul acut este asociat cu probleme de vedere, meningita cu febră.
Prevenire
Tratamentele profilactice ale migrenelor includ: medicamente, suplimente nutritive, modificări ale stilului de viaţă, intervenţii chirurgicale. Prevenirea este recomandată pentru cei care au dureri de cap mai mult de două zile pe săptămână, nu pot tolera medicamentele utilizate pentru a trata atacurile acute, sau pentru cei cu atacuri severe care nu sunt uşor de controlat.
Scopul este de a reduce frecvenţa, durerile, şi / sau durata migrenelor, şi de a creşte eficienţa terapiei eşuate. Un alt mod de prevenire este de a evita cefaleea atribuită folosirii excesive a medicaţiei. Aceasta este o problemă comună şi poate duce la dureri de cap cronice zilnice.
Sunt 4 moduri în care boala poate evolua:dispariţia completă a simptomelor, simptomele pot continua, dar atacurile devin din ce în ce mai rare, simptomele pot evolua cu aceeaşi frecvenţă şi intensitate, atacurile devin mai severe si mai frecvente.
Pentru diagnosticare, tratamentul şi urmărirea evoluţiei bolii este recomandat ca pacienţii să consulte un medic neurolog.
Diagnostic
Diagnosticul de migrenă este un diagnostic clinic, bazat pe descrierea simptomelor. Imagistica cerebrală (CT, RMN) este frecvent recomandată pentru excluderea altor cauze de durere de cap.
Un pacient ce suferă de migrenă trebuie să efectueze neapărat examinarea neurologică, examenul de ochi, măsurarea tensiunii arteriale, pentru excluderea altor cauze ce ar putea determina dureri de cap.
