Ziua de 15 august este, pentru toţi creştinii ortodocşi, ziua de „Sfânta Maria Mare”, data la care Biserica prăznuieşte anual „Adormirea Maicii Domnului”.
Cu trei zile înainte de Adormirea Maicii Domnului, Iisus Hristos l-a trimis pe arhanghelul Gavriil, să o anunţe pe Sfânta Maria că urmează să părăsească această lume, pentru a ajunge la mărirea şi cinstea de a sta în ceruri cu Mântuitorul. Arhanghelul i-a adus de data aceasta Sfintei Maria o ramură de finic. Maica Precista a înţeles mesajul, şi-a pregătit casa cu lumânări şi tămâie, apoi a plecat pe Muntele Măslinilor, unde avea obiceiul să se roage. Pe drum, toţi copacii şi măslinii se înclinau în faţa Sfintei Marii, ca semn de mare cinste. Când s-a întors, a căzut din nou în rugăciune, a aprins lumânările şi tămâia, le-a chemat pe sfintele care vieţuiau împreună cu ea şi le-a spus: “Iată, a sosit vremea ca eu să vă las şi să mă duc la Fiul Meu”. Acelaşi lucru l-a spus şi apostolilor, apoi s-a întins pe pat şi şi-a dat duhul.
Atunci, apostolii au început să cânte împreună cu îngerii, au luat patul Maicii Domnului şi au pornit cu el spre Grădina Ghetsimani, ca să îl aşeze în mormânt. În prezenţa apostolilor, trei zile şi trei nopti s-au auzit cântări îngereşti în jurul mormântului. Abia apoi au înţeles toţi ce s-a intamplat. Şi asta când Sfântul Apostol Toma i-a rugat pe ceilalţi apostoli să-i deschidă şi lui mormântul, pentru că el nu fusese de faţă la Adormirea Maicii Domnului. Aşa au constatat cu toţii minunea: în mormânt rămăsese doar giulgiul, căci Iisus a luat-o la ceruri cu trup cu tot pe Mama Sa.
Astăzi, monumentele istorice vâlcene cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” care își deschid porțile pentru credincioși sunt:
– Paraclisul Mănăstirii Cozia;
– Biserica din str. Nicolae Bălcescu nr. 1, oraș Călimăneşti;
– Biserica din str. Regele Ferdinand, municipiul Drăgăşani;
– Bolniţa Mănăstirii Hurezi;
– Biserica din str. Nicolae Bălcescu nr. 1, oraș Ocnele Mari;
– Biserica din satul Bârseşti, comuna Budeşti;
– Biserica din satul Bujoreni, comuna Bujoreni;
– Biserica de lemn din satul Armăşeşti, comuna Cernişoara;
– Biserica Mănăstirii Bistriţa;
– Biserica Fostului Schit Grămeşti din satul Pietreni, comuna Costeşti;
– Biserica din cartier Gruşetu, comuna Costeşti;
– Biserica din satul Budeşti, comuna Diculeşti;
– Biserica din satul Teiul, comuna Galicea;
– Biserica de lemn din satul Obislavu, comuna Grădiştea;
– Biserica fostei Mănăstiri Stăneşti din satul Stăneşti-Lunca, comuna Lungeşti;
– Biserica din satul Scărişoara, comuna Mihăeşti;
– Biserica de lemn din satul Izbăşeşti, comuna Milcoiu;
– Biserica din satul Milcoiu, comuna Milcoiu;
– Biserica Mănăstirii Frăsinei din satul Andreeşti, cătun Şuţa, comuna Muereasca;
– Biserica de lemn de la Memorialul „Nicolae Bălcescu”, satul Valea Bălcească, comuna Nicolae Bălcescu;
– Biserica din satul Mângureni, comuna Nicolae Bălcescu;
– Biserica Mănăstirii Sărăcineşti din satul Valea Cheii, comuna Păuşeşti-Măglaşi;
– Biserica de lemn din satul Cernele, comuna Păuşeşti – Otăsău;
– Biserica din satul Cernelele, comuna Prundeni;
– Biserica de lemn din satul Geamăna, cătun Gemenica, comuna Stoileşti;
– Biserica de lemn dintre satele Urşi şi Ghiobeşti, comuna Stoileşti;
– Biserica din satul Bârsoiu, cătun Văcăria, comuna Stoileşti;
– Biserica de lemn din satul Pietroasa, comuna Suteşti;
– Biserica din satul Tetoiu, comuna Tetoiu.
