Curtea Constituţională susţine că parlamentarii pot depune semnăturile pentru iniţierea unei moţiuni de cenzură atât în original, cât şi în copie prin telex/fax/fotocopiere/scanare/fotografiere, subliniind că nu este de competenţa sa să verifice dacă listele de semnături prezintă ştersături sau sublinieri.
CCR mai spune că nici Constituţia şi nici Regulamentul Parlamentului nu cuprind prevederi exprese cu privire la modul în care semnăturile olografe ale autorilor moţiunii de cenzură trebuie depuse – în original sau copie (telex/fax/fotocopiere/scanare/fotografiere), astfel că indiferent de modalitatea în care au fost transmise, semnăturile parlamentarilor beneficiază de prezumţia de veridicitate.
CCR a dat publicităţii luni motivarea deciziei din 28 septembrie, prin care a admisă sesizarea premierului Florin Cîţu privind existenţa unui conflict juridic între Parlament şi Guvern pe tema moţiunii de cenzură depuse de USR PLUS şi AUR, însă judecătorii au stabilit atunci că moţiunea poate să fie dezbătută şi votată.
Una din problemele semnalate de Guvern se referea la faptul că tabelele iniţiale de semnături prezentau numeroase aspecte de neregularitate (semnături fotocopiate/scanate, semnături ce cuprind ştersături/corecturi, suspiciuni privind veridicitatea semnăturilor), iar ulterior au fost adăugate tabele cu alte 34 de semnături olografe ale parlamentarilor, scrie Agerpres.
În motivare, CCR arată că moţiunea de cenzură depusă de USR PLUS şi AUR a fost semnată de 124 de deputaţi şi senatori în condiţiile în care numărul minim necesar pentru iniţierea acesteia este de 117 semnături (o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor).
Totodată, spune CCR, faptul că, dintre cele 124 de semnături depuse odată cu moţiunea de cenzură iniţiată la 3 septembrie 2021, 34 au fost „re-depuse” la data de 6 septembrie 2021 în original, nu are decât semnificaţia unei confirmări din partea autorilor moţiunii de cenzură a faptului că semnăturile iniţiale depuse exprimă realitatea şi a unei asumări a faptului că semnăturile au fost date pentru iniţierea moţiunii de cenzură.
„În aceste împrejurări de fapt, indiferent că suportul material pe care au fost imprimate semnăturile a fost transmis sau nu în original la Parlament, moţiunea de cenzură a fost legal iniţiată prin semnăturile ataşate acesteia la data de 3 septembrie 2021. Faptul că listele de semnături prezintă ştersături sau sublinieri sunt aspecte de fapt, lipsite de relevanţă constituţională, care nu pot forma obiectul analizei Curţii Constituţionale. Mai mult, se observă că nici Birourile permanente reunite ale celor două Camere şi nici Guvernul nu au competenţa de a verifica dacă listele de semnături au fost sau nu depuse în original şi de a înlătura semnăturile care nu au parvenit pe suportul original. Totodată, realizarea unui asemenea control nu ţine nici de competenţa Curţii Constituţionale. Toate aceste aspecte de natură tehnico-formală nu au relevanţă constituţională, întrucât nu vizează/influenţează exigenţa constituţională referitoare la numărul minim de deputaţi/senatori semnatari ai moţiunii de cenzură, astfel că analiza acestora nu intră în competenţa Curţii Constituţionale”, precizează CCR.
