Bujorul a devenit, oficial, floarea naţională a României. Camera Deputaţilor a aprobat proiectul de lege, iar anual, la nivel naţional sau local, se va organiza şi un Festival al Bujorului.
Însă, Floarea naţională a României nu a primit unanimitate de voturi. 39 de politicieni au votat împotrivă, în timp ce 23 au decis că e un subiect mult prea superficial, aşa că s-au abţinut.
În expunerea de motive înainte de a fi ales bujorul ca floare naţională, s-a vorbit despre ce se întâmplă în alte ţări. Aşa cum în Japonia avem crizantemele ca simbol pentru familia imperială şi florile de cireş ca floare naţională, aşa cum în Franţa avem crinul alb sau în Olanda avem lalelele, de astăzi şi România are o floare naţională. Tot în expunerea de motive s-a vorbit şi despre faptul că bujorul are multiple semnificaţii în cultura şi tradiţiile româneşti. De asemenea, ştim deja că este un simbol al respectului pentru veteranii de război, iar românii o asociază cu dragostea. Avem şi rezervaţii protejate de bujori, scrie observatornews.ro
Parlamentarii nu au făcut o menţiune cât se poate de importantă. Nu orice bujor cultivat în România trebuie perceput ca floare naţională, ci doar varianta autohtonă.
De asemenea, noua lege aduce și o serie de beneficii, cum ar fi mai mult prijin material, financiar şi logistic pentru protejarea acestor rezervaţii naturale. În acelaşi timp, vor exista bugete speciale pentru realizarea unui festival naţional anual de bujori, unde vor fi prezentate aproape toate speciile de bujori existente la noi în ţară. Administraţiile publice locale vor primi şi ele sprijin financiar pentru a face diverse expoziţii cu bujori şi chiar pentru a organiza mini-grădini botanice. Mai mult, Poşta Română va tipări şi timbre cu floarea naţională, votată cu mult entuziasm în Parlament.
În ţara noastră se cultivă peste 10 tipuri de astfel de plante, aduse din toate colţurile lumii.
