Brățara dacică de aur, descoperită în urmă cu patru ani în localitatea Optași-Măgura, revine în custodia Muzeului Județean Olt. Podoaba va putea fi văzută în muzeu, în cadrul unei expoziții organizate miercuri, 8 septembrie, începând cu ora 12:00.
„Descoperirea, în toamna anului 2017, a unei brățări de aur în localitatea Optași-Măgura, județul Olt, a constituit o adevărată surpriză în lumea arheologică, având în vedere atât semnificația și valoarea obiectului, cât și raritatea pieselor de aur din perioada dacică.
Aflată în custodia Muzeului Național de Istorie a României-București pentru expertizare și evaluare, brățara dacică revine în patrimoniul local, datorită implicării Muzeului Județean Olt, Consiliului Județean Olt și Direcției Județene pentru Cultură – Olt.
Brățara dacică de aur de la Optaşi-Măgura are o valoare istorică deosebită, prin faptul că este cel mai mare obiect de aur geto-dacic cunoscut până în prezent la sud de Carpați (cu o greutate totală de 107.98 g) şi pentru că poartă reprezentarea dragonului înaripat, un simbol al clanului regal dacic din vremea lui Burebista şi deceniile imediat următoare”, transmit reprezentanții Muzeului Județean Olt.
Brățara a fost găsită în anul 2017 de polițiștii din Optași la un tânăr din localitate, în vârstă de 27 de ani, care nu a anunţat autorităţile despre descoperirea făcută. Bijuteria ar fi aparţinut unui reprezentant de elită din perioada dacică.
„Materialul din care a fost lucrată brăţara este un aliaj de aur, foarte probabil, natural, el este alcătuit, în proporţie de 86%, din aur, un procent cupru şi restul argint. Este o structură tipică pentru aurul nativ nerafinat. (…) Suprafaţa este şlefuită, ceea ce o deosebeşte de brăţările din complexele de la Sarmisegetuza şi pare să aibă şi urme de utilizare. (…) O asemenea apariţie trebuie interpretată ca semn al unei stratificări sociale, politice şi religioase importante, un reprezentant de marcă al elitei dacice a trăit în zonă şi a fost posesorul acestei piese pe care nu ştim dacă a depus-o ca ofrandă, în sol, sau a fost pierdută, ascunsă într-un context politico-militar critic”, a declarat, după expertizare, directorul Muzeul Naţional de Istorie a României, Ernest Oberlander-Târnoveanu, citat de Mediafax.
