Anumite zone din Olt ar putea intra în patrimoniul cultural UNESCO, deoarece fac parte din Limes, fosta graniţă de est a Imperiului Roman.
Până acum, au fost identificate patru foste aşezări şi fortificaţii romane – în Piatra Olt, Dobrosloveni, Gostavăţu şi Tia Mare. Aceste puncte, care constituie fosta graniță de est a marelui Imperiu Roman, ce avea ca reper linia cursului râului Olt. De-a lungul acestui teritoriu, au fost construite o serie fortificații romane, majoritatea dintre acestea fiind identificate și protejate din punct de vedere al patrimoniului cultural național, scrie gazetanoua.ro.
Reprezentanți ai Direcţiei Judeţene pentru Cultură (DJC) Olt susțin că la nivelul Ministerului Culturii a fost întocmită o comisie – Comisia Națională „Limes”, având drept scop coordonarea zonei respective. Se fac demersuri în vederea stabilirii strategiei de management a Limesului, astfel încât să se realizeze înscrierea pe Lista Indicativă a Patrimoniului Mondial – UNESCO.
Așezăminte romane descoperite în Olt, create în urmă cu peste 1.500 de ani, cuprind castrul roman și aşezarea de la Acidava (Enoşeşti, Piatra Olt), aşezarea romană – fosta capitală a Daciei Malvensis de la Romula (Reşca, comuna Dobrosloveni), castrul roman de la Slăveni (comuna Gostavățu) şi aşezarea romană fortificată de la Tia Mare.
„Responsabilitățile pe sectoarele de limes, sunt desemnate astfel: Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei Cluj Napoca – sector Vest, Nord-Vest şi Nord; Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni Sfântu Gheorghe – sector Est, corespunzător Carpaților Răsăriteni: Muzeul Național de Istorie a României – sector Sud-Est şi Sud, corespunzător Carpaților Meridionali şi sudului României. Teritoriul județului Olt este străbătut de la nord la sud de limesul Alutan ce reprezenta granița de est a Imperiului Roman şi care avea ca reper linia cursului râului Olt, de-a lungul căruia pe partea dreaptă, au fost construite o serie de aşezări şi fortificații romane, majoritatea dintre acestea fiind identificate și protejate din punct de vedere al patrimoniului cultural național. Între aceste obiective se numără castrul roman și aşezarea de la Acidava (Enoşeşti, Piatra Olt), aşezarea romană – fosta capitală a Daciei Malvensis de la Romula (Reşca, comuna Dobrosloveni), castrul roman de la Slăveni (comuna Gostavățu) şi aşezarea romană fortificată de la Tia Mare”, a precizat directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură (DJC) Olt, Cătălin Andronăchescu
Pe de altă parte, includerea siturilor arheologice pe lista indicativă naţională reprezintă avantaje, dar și responsabilități. În cazul în care proiectul va fi dus până la capăt, autoritățile locale vor avea obligația de a asigura paza în vederea menținerii intacte a stării de conservare a monumentelor respective.
„Legislația națională prevede includerea și înregistrarea în Planurile Urbanistice Generale a siturilor arheologice și a zonelor de protecție, cu scopul asigurării unui regim de protejare eficient și din punct de vedere al legislației privind amenajarea teritoriului și urbanismul”, a mai arătat Cătălin Andronăchescu.
Un alt punct de vedere important vine din partea inspectorului superior în cadrul DJC Olt, Laurenţiu Comănescu, care susține că în prezent, există realizate PUG-uri pentru localităție Piatra-Olt, Dobrosloveni şi Tia Mare. Aceste planuri urbanistice generale includ și perimetrul siturilor arheologice cuprinse în lista limesului Alutan, ce străbate județul Olt.
„Au fost sesizate de către responsabilul Comisiei Limes pentru județul Olt unele probleme în luna ianuarie 2021 pe teritoriul UAT Piatra Olt, în perimetrul sitului de la Acidava, cu privire la existența depozitării unor deşeuri menajere și moloz. Urmarea a fost inițierea unui control comun cu reprezentanții Comisariatului Gărzii de Mediu Olt, care s-a finalizat cu remedierea situaţiei constatate, respectiv evacuarea acelor deşeuri depozitate defectuos și care afectau integritatea zonei protejate.
În perimetrul zonelor protejate ale acestor situri arheologice există o serie de restricții în ceea ce privește regimul construcţiilor, care sunt impuse de reglementărilor urbanistice stabilite prin PUG-uri, mare parte din perimetrele protejate fiind suprapuse în prezent de locuințe particulare”, a subliniat Laurenţiu Comănescu.
foto: gazetanoua.ro
