Cel mai mare risc de transmitere a noului coronavirus de la persoanele infectate asimptomatice la cele sănătoase se manifestă în cazul contactului de lungă durată, fără mască, în spaţii aglomerate închise, care nu au fost aerisite corespunzător.
În acest context, experţii recomandă aerisirea frecventă a încăperilor publice închise, iar măsura a fost deja adoptată de Germania în strategia anti-COVID, scrie Adevărul.
Ultimele studii realizate de „The British Medical Journal” (BMJ) şi preluate de Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) arată că, regula distanţării sociale nu este de ajuns pentru a preveni răspândirea noului coronavirus, ci trebuie luaţi în calcul şi alţi factori, precum felul spaţiilor publice (închise sau deschise), gradul de aglomerare şi felul în care se manifestă oamenii acolo (strigă, vorbesc sau păstrează tăcerea).
Toţi aceşti factori pot duce, cumulativ, la un risc crescut de transmitere a virusului SARS-CoV-2 sau dimpotrivă. Un factor important este purtarea măştii de protecţie (studiul a luat în calcul măştile chirurgicale, nu pe cele cu protecţie ridicată, FFP2 sau FFP3 – n.r.). Riscul de transmitere creşte direct proporţional cu cât persoanele din încăpere sunt mai vocale, adică strigă – aşa cum se întâmplă în cazul unui meci de fotbal urmărit într-un bar – sau cântă, precum în situaţia unei petreceri într-un club. Acest risc crescut se menţine chiar şi în situaţia în care spaţiul nu este unul aglomerat, deoarece factorul determinant este aerisirea deficitară.
Însă riscul de infectare scade la mediu în cazul în care participanţii la evenimentul respectiv vorbesc normal şi numai dacă respectivul spaţiu închis a fost aerisit în mod adecvat. De exemplu, prezintă un risc mediu de infectare clădirile de birouri unde, în pofida regulilor sanitare, cei care lucrează acolo nu poartă mască, însă ventilaţia esta una bună.
Singura situaţie care prezintă risc scăzut de transmitere a virusului SARS-CoV-2 de la persoane asimptomatice la cele neinfectate, în cazul în care acestea nu poartă mască, este în cazul în care se află în aer liber şi vorbesc în linişte. Chiar şi în spaţii deschise, riscul de contaminare este ridicat – indiferent de durata contactului – dacă participanţii vorbesc, strigă sau cântă, aşa cum se întâmplă în cazul petrecerilor sau al concertelor în aer liber.
Studiul BMJ a avut un prim ecou în Germania, acolo unde autorităţile au introdus ventilarea spaţiilor interioare în formula guvernamentală de combatere a pandemiei COVID-19. Cancelarul german Angela Merkel a explicat că noua măsură este, probabil, una dintre cele mai „ieftine şi eficiente” metode de stopare a răspândirii virusului, transmite presa internaţională.
Astfel, strategia naţională de combatere a virusului în Germania e cuprinsă acum în acronimul AHACL, care înseamnă distanţare, igienă, măşti, aplicaţia de avertizare privind infecţiile cu coronavirus şi aerisirea spaţiilor interioare.
Şcolile nemţeşti folosesc de mult această practică a aerisirii frecvente, dar în contextul pandemiei s-a pus problema unor instrucţiuni ceva mai precise. O şedinţă recentă a miniştrilor Educaţiei din statele germane a fost dedicată modalităţilor în care se poate aerisi eficient o sală de clasă. Cinci experţi din domenii precum mecanica fluidelor, igiena aerului şi aerodinamică au subliniat importanţa aerisirii unei încăperi la fiecare 15 sau 20 de minute vreme de cel puţin cinci minute primăvara şi toamna, şi trei minute iarna.
