Ministerul Infrastructurii din Ucraina afirmă, într-o postare pe Twitter, că adâncimea de navigare pe Canalul Bâstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 metri, pentru prima oară de la declararea independenței țării, şi că vor continua lucrările de dragaj în partea ucraineană a Dunării, potrivit News.ro.
„Pentru prima dată în timpul independenței Ucrainei, pescajul care trece prin Canalul Bâstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 m. Este o mare oportunitate pentru capacitatea fluviului Dunărea și pentru cifra de afaceri a porturilor de export. Continuăm să dezvoltăm clusterul portuar dunărean împreună cu partenerii noștri europeni”, se arată în postarea publicată, vineri, pe Twitter.
„Astfel de dinamici şi problemele încă existente cu exporturile prin porturile maritime fac din dezvoltarea infrastructurii regiunii Dunării o prioritate pentru munca noastră. În cadrul acestei munci şi datorită succesului Forţelor Armate ale Ucrainei în Marea Neagră, am deschis deja gurile canalului Bâstroe pentru navigaţie, am crescut potenţialul de transbordare al porturilor. De asemenea, continuăm lucrările de dragaj în partea ucraineană a Dunării”, a declarat Oleksandr Kubrakov, ministrul Infrastructurii, conform Perild.com.
Publicaţia specializată în ştiri din domeniul agricol Agricensus a relatat, citând surse comerciale, că o creştere a adâncimii canalului care leagă fluviul Dunărea de Marea Neagră ar putea îmbunătăţi logistica pentru porturile ucrainene cu adâncime redusă şi ar putea îmbunătăţi fluxurile în cazul în care acordul privind coridorul de cereale cade.
Adâncimea canalului Bâstroe din Ucraina a fost mărită cu 2,5 metri, ajungând la 6,5 metri de la început până la kilometrul 77 şi la şapte metri de la kilometrul 77 până la kilometrul 166, unde canalul întâlneşte braţul Chilia, consemnează Agricensus, citând o notă oficială a Ministerului ucrainean al Infrastructurii din data de 17 februarie.
„Am reuşit să creştem pentru prima dată adâncimea permisă a navelor în Ucraina independentă”, a declarat Oleksandr Kubrakov, viceprim-ministru pentru reconstrucţie.
„Datorită acestui lucru, vom putea asigura o navigaţie mai eficientă şi mai sigură între Marea Neagră şi fluviul Dunărea, precum şi creşterea fluxului de marfă prin porturile Dunării”, a adăugat Kubrakov.
Schimbările ar putea permite unei părţi a flotei de transport să meargă direct către Marea Neagră prin canalul Bâstroe de pe partea ucraineană şi să reducă presiunea asupra canalului Sulina, care este controlat de autorităţile române.
Înainte de această schimbare, adâncimea redusă nu permitea trecerea navelor încărcate complet, ci doar întoarcerea navelor goale, conform surselor comerciale, creând blocaje şi întârzieri pentru navele încărcate cu cereale pentru export, comentează publicaţia.
De asemenea, se aşteaptă ca navele cu o greutate de până la 10.000 de tone să poată acum trece prin canal, dar în cazul unei astfel de opţiuni, nava ar fi probabil încărcată doar parţial, până la aproximativ 6.000-7.000 de tone, conform lui Pavel Sosnovsky, şeful agenţiei independente de analiză a transportului maritim ISM.
Sâmbătă, Ambasada Ucrainei în România a precizat că lucrările de dragare pe Dunăre făcute de partea ucraineană „vizează exclusiv întreţinerea căii navigabile, adică asigurarea siguranţei navigaţiei prin menţinerea caracteristicilor tehnice actuale, precum şi eliminarea consecinţelor de colmatare naturală”.
Reprezentanţii Ambasadei au explicat că astfel de lucrări se fac de mai mulţi ani şi că partea ucraineană a informat, în august anul trecut, Administraţia Fluvială a Dunării de Jos privind lucrările planificate.
