Pierderea bruscă a memoriei poate fi o experiență alarmantă atât pentru persoana afectată, cât și pentru familia acesteia. Uneori, omul își amintește cine este și unde se află, dar uită imediat răspunsurile primite și repetă aceleași întrebări. Aceste manifestări pot indica un ictus amnezic, o afecțiune neurologică în care memoria este afectată temporar.
Medicul neurolog Cristina Căliman, de la Spitalul Județean de Urgență Târgu Jiu, explică modul în care se manifestă această afecțiune, cât durează un episod și de ce este important ca pacientul să fie investigat de specialiști.
Cum se manifestă ictusul amnezic
Ictusul amnezic este una dintre cele mai frecvente forme de amnezie tranzitorie. Apare, în special, după vârsta de 50 de ani, iar vârsta medie a persoanelor afectate este de aproximativ 62 de ani.
În timpul unui episod, pacientul poate pune în mod repetat întrebări despre dată, locul în care se află, activitățile pe care le desfășoară sau evenimentele recente. Chiar dacă primește răspunsuri, nu reușește să le păstreze în memorie și le solicită din nou.
Spre deosebire de ceea ce s-ar putea crede, persoana afectată nu este neapărat confuză. De cele mai multe ori, aceasta rămâne conștientă, își recunoaște apropiații și știe cine este, însă nu poate reține informații noi.
De ce repetă pacientul aceleași întrebări
Cea mai afectată este memoria anterogradă, responsabilă pentru înregistrarea informațiilor noi. Din acest motiv, pacientul poate uita aproape imediat răspunsul primit, chiar dacă aude și înțelege ceea ce i se spune.
Poate fi afectată și memoria retrogradă, care ne ajută să ne amintim evenimente din trecut. În aceste situații, unele amintiri din zilele sau lunile anterioare episodului pot fi temporar greu de accesat.
Persoana poate deveni neliniștită, deoarece nu înțelege ce i se întâmplă. Pentru familie, comportamentul este îngrijorător, mai ales atunci când apare fără un motiv evident.
Cazul unei paciente de 64 de ani, prezentat de medicul neurolog
Pentru a explica felul în care se manifestă această afecțiune, medicul Cristina Căliman prezintă cazul unei paciente în vârstă de 64 de ani, identificată prin inițialele M.N., care a ajuns la Camera de Gardă Neurologie a SJU Târgu Jiu însoțită de fiica sa.
Aceasta a observat, în timpul unei vizite obișnuite, că mama sa părea dezorientată și nu își amintea evenimentele din ultimele ore. Femeia repeta aceleași întrebări, fără să rețină răspunsurile primite.
În timpul consultației, pacienta a întrebat în mod repetat unde se află pisica sa, deși medicul îi explicase deja că animalul era acasă și se afla în siguranță.
Problemele de memorie au continuat câteva ore după internare, apoi simptomele s-au diminuat treptat, iar femeia a revenit la starea pe care o avea înaintea episodului.
Perioada respectivă a rămas însă o lacună în memoria pacientei. Aceasta nu și-a mai putut aminti ceea ce făcuse sau spusese în acele ore.
Cazul este unul dintre exemplele întâlnite de medicul neurolog în activitatea sa profesională și ilustrează modul în care ictusul amnezic poate apărea brusc și se poate remite spontan.
Cât durează un episod de ictus amnezic
În mod obișnuit, episodul durează între patru și șase ore. Recuperarea se produce treptat, iar persoana își poate recăpăta accesul la amintirile mai vechi care îi erau temporar inaccesibile.
Totuși, există o particularitate importantă: intervalul în care memoria a fost afectată poate rămâne definitiv neacoperit de amintiri.
Deși manifestările se remit, acest lucru nu înseamnă că orice episod de pierdere bruscă a memoriei poate fi considerat inofensiv.
De ce sunt necesare investigațiile medicale
Potrivit medicului Cristina Căliman, simptomele ictusului amnezic pot semăna cu cele ale altor afecțiuni care necesită evaluare și tratament specific.
Printre cauzele care trebuie excluse se numără:
- accidentul vascular cerebral ischemic sau hemoragic;
- anumite crize epileptice;
- alte afecțiuni neurologice, inclusiv unele boli degenerative cerebrale.
De aceea, pierderea bruscă a memoriei impune evaluare medicală urgentă, chiar dacă persoana rămâne conștientă și pare să își revină. Nu este recomandat ca familia să aștepte acasă dispariția simptomelor.
Care sunt cauzele ictusului amnezic
În multe situații, cauza exactă a episodului nu poate fi identificată. În aceste cazuri, medicii pot stabili diagnosticul de ictus amnezic idiopatic, adică o afecțiune pentru care nu a fost găsită o cauză precisă.
De-a lungul timpului, cercetătorii au analizat posibile legături cu migrena, epilepsia și anumite tulburări ale circulației cerebrale. Cu toate acestea, mecanismele implicate nu sunt pe deplin elucidate.
Medicul menționează și faptul că, în unele cazuri, episodul poate apărea după un stres psihologic puternic. De asemenea, anumite substanțe sau medicamente pot fi relevante în evaluarea pacientului, motiv pentru care istoricul medical și tratamentele utilizate trebuie discutate cu specialistul.
Prezența unui posibil factor declanșator nu este suficientă, în sine, pentru stabilirea diagnosticului.
Care este prognosticul și se poate repeta episodul
În general, evoluția ictusului amnezic este favorabilă. Potrivit materialului realizat de medicul neurolog Cristina Căliman, aproximativ 75% dintre pacienți nu mai au un alt episod.
Chiar și în situațiile în care manifestările se repetă, prognosticul este, de regulă, bun, iar pacienții nu rămân cu sechele neurologice specifice acestei afecțiuni. De asemenea, ictusul amnezic nu este considerat, în sine, un factor care să crească riscul de apariție ulterioară a demenței.
Aceste informații nu înlocuiesc însă investigațiile necesare pentru confirmarea diagnosticului și excluderea altor probleme de sănătate.
Recomandarea medicului neurolog de la SJU Târgu Jiu
Mesajul transmis de medicul Cristina Căliman este important pentru pacienți și familiile acestora: apariția bruscă a unor probleme de memorie nu trebuie ignorată.
Chiar dacă persoana pare să își revină după câteva ore, este necesară evaluarea medicală pentru a stabili cauza simptomelor și pentru a exclude afecțiuni care pot necesita intervenție rapidă.
Materialul informativ a fost realizat de medicul neurolog Cristina Căliman, de la Spitalul Județean de Urgență Târgu Jiu.
