Astăzi se decernează Premiul Nobel pentru Pace, iar Donald Trump şi-a apărat încă o dată candidatura, considerând că ar fi un laureat ideal. Anul trecut nu a convins comitetul care acordă prestigioasa distincţie. Totuși, premiul a ajuns la el. Maria Corina Machado, câștigătoarea premiului, i-a dăruit medalia sa lui Trump în încercarea de a obține sprijin politic pentru Venezuela.
Premiul Nobel pentru Pace în 2026: Trump mizează pe ”opt războaie”
Președintele SUA susține că merită premiul pentru că ar fi oprit opt războaie și a evitat distrugerea lumii, deși șansele sale rămân reduse, scrie digi24.ro
„Nu ştiu care va fi decizia lor. Au reputaţia de a nu-l acorda unor persoane ca mine”, a declarat Donald Trump miercuri, la Casa Albă, vorbind despre premiul Nobel pentru Pace, al cărui câştigător va fi anunţat vineri, la Oslo.
„Cred că ar fi o mare ruşine pentru ei”, a adăugat Trump, referindu-se la posibilitatea ca nici anul acesta să nu-i fie acordat lui premiul.
Donald Trump le-a enumerat apoi jurnaliştilor motivele pentru care, în opinia sa, ar justifica să fie onorat cu această distincţie:
- „Am pus capăt la opt războaie”, a afirmat el, un argument pe care îl invocă deja de anul trecut.
- „Şi poate că am împiedicat distrugerea totală a lumii, deoarece Iranul nu va avea niciodată arma nucleară. Şi asta este un lucru bun, un lucru foarte bun”, a continuat el, justificând de ce el, pacificatorul, este cel care chiar a iniţiat un război, alături de Israel, în februarie.
Strategia Comitetului Nobel și riscul presiunilor politice
Anul acesta, comitetul format din cinci membri va avea grijă să aleagă o persoană care să poată rezista presiunilor exercitate de Trump, potrivit lui Haakon Gjerloew, director interimar al Institutului de Cercetare pentru Pace din Oslo (PRIO), potrivit news.ro
Premiul pentru Pace din acest an vine într-o perioadă marcată de cele mai multe războaie şi conflicte din ultimele decenii, inclusiv în Sudan, Ucraina, Yemen, Iran şi Orientul Mijlociu.
Trump a fost propus anul acesta la Nobel de liderii din Cambodgia, Israel şi Pakistan, dar şansele sale sunt „destul de reduse”, potrivit lui Gjerloew.
„Cred că evenimentele de anul trecut legate de Premiul Nobel pentru Pace, precum faptul că Maria Corina Machado i l-a înmânat ulterior lui Trump medalia, vor influenţa unele dintre considerentele pe care le vor lua în calcul”, a declarat Haakon Gjerloew pentru Reuters.
„O preocupare pe care Comitetul ar putea-o avea este dacă acordarea premiului cuiva ar putea expune acea persoană la presiuni din partea lui Donald Trump… Cred că Comitetul va analiza dacă premiul aduce mai mult rău decât bine”, este de părere Haakon Gjerloew, director interimar al Institutului de Cercetare pentru Pace din Oslo (PRIO).
Premiul Nobel pentru Pace: Cine sunt favoriții din acest an
Acest lucru ar putea însemna că Papa Leon al XIV-lea, Curtea Penală Internaţională, Curtea Internațională de Justiţie sau Francesca Albanese, raportorul special al ONU pentru Teritoriile Palestiniene Ocupate ar putea fi recompensaţi cu un Nobel pentru Pace, spun experţii.
Printre numele menționate se mai numără ONG-ul Save the Children, ucraineanul Mykola Kouleba – care se implică în recuperarea copiilor ucraineni luați cu forța de Rusia, o cauză dragă Melaniei Trump – sau Celulele de Intervenție de Urgență (ERR) – o rețea de voluntari care vine în ajutorul populației afectate de război și foamete în Sudan.
Anunţul va fi făcut vineri, 9 octombrie, la 12:00, ora României.

Papa Leon al XIV-lea și alți candidați notabili
Leon, primul papă născut în SUA, a declarat că va continua să se pronunţe împotriva războiului, după ce preşedintele a spus că e un papă „slab” pentru că a criticat conflictul dintre SUA şi Iran. Enciclica Papei privind inteligenţa artificială, pledoaria sa pentru dialog şi soluţionarea paşnică a conflictelor, apelurile sale la respectul faţă de imigranţi şi activitatea sa umanitară ar putea justifica acordarea premiului.
„Papa reprezintă mai mult decât o simplă figură religioasă. S-a impus ca un lider de opinie de prim rang”, a declarat pentru Reuters Karim Haggag, directorul Institutului Internaţional de Cercetare pentru Pace din Stockholm.
Între timp, italianca Albanese a fost criticată de SUA şi Israel pentru criticile aduse modului în care Israelul a condus războiul împotriva Hamas în Gaza şi în Cisiordania ocupată.
Premierul canadian Mark Carney s-a remarcat şi el pe plan internaţional în acest an, în mare parte prin opoziţia faţă de Trump în chestiuni precum tarifele vamale impuse de SUA – un altfel de război purtat de Trump.
Comitetul a primit 287 de candidaturi pentru premiul din acest an, iar puţin peste un sfert dintre acestea sunt organizaţii. Experţii spun că, în procesul de acordare a premiului, comitetul se concentrează de obicei pe durabilitatea păcii, promovarea fraternităţii internaţionale şi munca discretă a instituţiilor care consolidează aceste obiecte.
Premiile Nobel 2026: Marii cîștigători
După Premiul Nobel pentru Pace, singurul premiu Nobel decernat la Oslo, sezonul se va încheia luni la Stockholm cu Premiul Nobel pentru Economie.
Medicina a dat startul luni, premiindu-i pe americanul Karl Deisseroth și pe germanii Peter Hegemann și Georg Nagel pentru lucrările lor menite să dezvăluie misterele creierului.
A doua zi, Premiul Nobel pentru fizică l-a onorat pe belgianul Francis Halzen pentru cercetările sale asupra neutrinilor, care contribuie în special la o mai bună înțelegere a originilor universului.
Premiul Nobel pentru chimie a fost acordat miercuri francezului Henri Kagan și japonezului Kenso Soai pentru că au elucidat motivul pentru care doar una dintre cele două forme ale anumitor molecule apare în natură.
Iar Nobelul pentru literatură a fost acordat joi lui Anne Carson pentru opera sa „îndrăzneață și inventivă”.
Premiile Nobel, care constau într-un diplomă, o medalie de aur și un cec în valoare de 12 milioane de coroane suedeze (aproximativ un milion de euro), vor fi înmânate oficial pe 10 decembrie.




