Familia Georgescu este, pentru a treia zi, la DIICOT pentru verificarea zecile de telefoane și dispozitive electronice găsite în urma perchezițiilor. Procurorii încearcă să refacă traseul sumei de 1,1 milioane de euro proveniți de la omul de afaceri Răzvan Leu, bani suspectați că au finanțat parțial campania electorală.
Percheziții la DIICOT: Familia Georgescu, verificată
Pentru a treia zi la rând, Călin Georgescu urmează să fie scos din Arestul Central al Capitalei și adus la sediul DIICOT, unde va participa, în prezența procurorilor, la perchezițiile informatice făcute în dosarul de înșelăciune în care este implicat, alături de alte persoane. Cristela Georgescu a ajuns la sediul DIICOT în jurul orei 9.00.
Experții informatici vor verifica în jur de 80-90 de aparate care aparțin familiei Georgescu — laptopuri, telefoane și tablete. Procurorii vor analiza filmările și mesajele confiscate pentru a reface traseul banilor și rolul fiecărei persoane din dosar, scrie digi2.ro
Familia Georgescu la DIICOT: Traseul banilor din campanie
Miza principală a verificărilor o reprezintă suma de peste un milion de euro plecată din conturile omului de afaceri Răzvan Leu. Potrivit anchetatorilor, o parte din acești bani ar fi fost folosiți direct în campania electorală a lui Călin Georgescu.
Miercuri, magistrații de la Tribunalul București au decis ca Georgescu să rămână în continuare cu sechestru pe casa din Mogoșoaia.
Tot miercuri, DIICOT a anunțat blocarea conturilor bancare ale fostului candidat, unde au fost găsiți aproximativ 100.000 de euro. Măsura a fost dispusă în dosarul în care acesta este cercetat pentru constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată.
Tot în cadrul acestei anchete, luni a fost chemat ca martor și tatăl Cristelei Georgescu, care a refuzat însă să facă declarații.
Motivele instanței pentru arestarea preventivă a lui Călin Georgescu
Călin Georgescu se află în arest preventiv pentru 30 de zile, în urma deciziei definitive luate pe 29 septembrie de Curtea de Apel București.
Curtea explică în motivare că măsura a fost considerată necesară și proporțională cu gravitatea faptelor și pericolul pentru ordinea publică. Judecătorii au pus în balanță dreptul la libertate al inculpaților și interesul societății de a fi protejată, concluzionând că acesta din urmă trebuie să prevaleze, scrie digi24.ro
”Completul de judecată constată că măsura arestării preventive este astfel proporţională cu gravitatea acuzațiilor aduse şi, respectiv, cu restrângerea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, în raport cu particularităţile cauzei descrise anterior, considerând că interesul societăţii de a se afla în siguranţă şi de a elimina, măcar temporar, persoanele care prezintă un grad de pericol social crescut, este primordial şi trebuie să fie plasat înaintea unui posibil prejudiciu personal ce li s-ar cauza inculpaților prin privarea acestora temporară de libertate. De asemenea, Completul are în vedere că, prin caracterul procesual al măsurii arestării preventive, nu exprimă convingerea de vinovăţie, ci recurgerea la o măsură care să meargă spre normala desfăşurare a procesului penal.”
Instanța a precizat explicit că arestarea preventivă nu reprezintă o constatare a vinovăției, ci o măsură procesuală.
Pericolul de sustragere de la anchetă și planul de azil în Italia
Un alt motiv esențial al arestării a fost riscul ca suspectul să se sustragă urmăririi penale sau să influențeze ancheta. Există informații că acesta căuta o țară în care să obțină azil politic și intenționa să cumpere o vilă în provincia italiană Toscana.
”Completul apreciază că riscul de sustragere de la urmărirea penală şi de influenţare a bunei desfăşurări a procesului penal are caracter actual. În acest sens, apreciază relevanța în probațiune a elementelor mai sus indicate, respectiv: discuții privind plecarea din țară, căutarea unei țări în care persoana intenționează să solicite azil, identificarea unei locuințe în străinătate (Italia), procurarea documentelor necesare deplasării, existența unor contacte în străinătate care să faciliteze stabilirea în Italia.”
Decizia a fost luată cu opinia separată a judecătoarei Cristina Grecu, care a considerat că nu se impune nicio măsură preventivă. Inițial, completul a fost format din Violeta-Elena Georgescu-Ashemimry și Cristina Grecu, iar din cauza divergențelor s-a alăturat un al treilea magistrat, Dragoș Mirea, care a înclinat balanța pentru arest preventiv.
Cum a început schema infracțională: Promisiuni de credite și metale prețioase
Ancheta a demarat în urma plângerii depuse de afaceristul Răzvan Leu din Buzău, care susține că a fost păgubit cu 1,1 milioane de euro.
- Ofertă de afaceri: Lui Răzvan Leu i s-a propus derularea unor tranzacții cu metale prețioase, fiind necesară o linie de credit de 6 milioane de euro.
- Intermediarii: Georgescu i-a recomandat să ia legătura cu Ionel Rusen, care i l-a prezentat pe cetățeanul italian Massimiliano Arena, reprezentant al unei bănci elvețiene.
- Plata garanției: Pentru obținerea creditului, i s-a cerut o garanție de un milion de euro. Din aceștia, 100.000 de euro au fost direcționați către finanțarea campaniei prezidențiale a lui Georgescu.
- Suplimentarea sumei: Leu a fost convins să mai transfere 100.000 de euro sub promisiunea că împrumutul va crește la 15 milioane de euro.
Împrumutul nu s-a mai concretizat, iar banii nu i-au mai fost restituți omului de afaceri, motiv pentru care procurorii consideră că există suficiente probe pentru a susține existența unui grup infracțional organizat.
