Ministrul interimar al Educației, Mihai Dimian, recunoaște fără ocolişuri că rezultatele României la testele PISA 2025 sunt slabe. Acesta anunță unele măsuri cu activități remediale și aplicative în școli și licee. La aceste activități trebuie să participe toţi elevii cu medii sub 7 sau calificative echivalente.
- Ministrul Dimian anunță măsuri după rezultatele PISA 2025
- Schimbări pentru „Școala altfel” și ore remediale obligatorii
- Evaluarea Națională vs. Testele PISA: O falsă prăpastie uriașă
- Contextul internațional, pandemia și lipsa orelor de curs
- Ministrul Dimian despre evoluţia României la PISA
- România are mai puţine ore de instruire obligatorie
- Inteligenţa artificială şi „virusul cognitiv”
- Concluzia ministrului: România are multe de recuperat
Ministrul Dimian anunță măsuri după rezultatele PISA 2025
Ministrul interimar al Educaţiei, Mihai Dimian, a oferit o serie de explicații detaliate privind rezultatele obținute de România la testele PISA 2025, subliniind că acestea sunt slabe și trebuie recunoscute fără ocolişuri.
Înainte de a lansa noi reforme de urgență, el consideră că este necesară o analiză sinceră a politicilor aplicate până acum, care nu au generat rezultatele dorite, în ciuda eforturilor depuse.
„Nu scriu aceste rânduri pentru a demonstra că unii au dreptate sau că alţii greşesc. Le scriu pentru că iubesc educaţia şi România şi pentru că sunt convins că putem face mai bine. S-au făcut multe reforme în educaţia din România. Putem privi împreună la aceste reforme care, în ciuda eforturilor şi a unor lucruri bune care s-au făcut, nu ne-au condus încă acolo unde ne-am dorit. Este departe de mine gândul că aş avea o soluţie miraculoasă. Dar am mare încredere că, împreună, putem reuşi”, a scris Mihai Dimian pe Facebook.
Ministrul spune că sistemul de educaţie are nevoie atât de condiţii mai bune şi profesori sprijiniţi, cât şi de elevi motivaţi, profesori exigenţi, părinţi implicaţi şi comunităţi care să ofere modele.
„S-au discutat mult şi în ultimele zile despre schimbările necesare în educaţie şi este evident că avem nevoie de condiţii mai bune în şcoli şi de profesori sprijiniţi, dar avem nevoie şi de elevi motivaţi să înveţe, de profesori exigenţi, de părinţi care să urmărească dacă propriul copil citeşte şi îşi face temele, precum şi de comunităţi care să ofere modele şi să preţuiască educaţia.”
Dimian precizează că va reveni cu alte mesaje privind măsurile care pot fi luate pe termen scurt şi mediu.
„Schimbarea în bine se face în fiecare zi, prin contribuţia fiecăruia dintre noi, fie că ne aflăm la Minister, în sala de clasă, acasă sau în comunitate. Acest mesaj prezintă câteva concluzii personale privind rezultatele testelor PISA 2025. Voi reveni pe parcursul săptămânii cu alte mesaje despre ceea ce s-a făcut deja, în acest an, pentru îmbunătăţirea performanţelor elevilor, dar şi despre măsurile pe care le consider necesare pe termen scurt şi mediu”, precizează Dimian.
Schimbări pentru „Școala altfel” și ore remediale obligatorii
Pentru a redresa situația pe termen scurt, ministrul nu militează pentru mărirea numărului de ore sau de săptămâni de școală, ci propune o eficientizare a programului existent.
- Programul săptămânilor speciale: „Şcoala altfel” şi „Şcoala verde” se vor desfășura după același program orar ca o săptămână obișnuită, dar se vor concentra pe activități didactice cu caracter remedial și aplicativ, conectate la probleme din viața reală și profesiile viitorului.
- Sprijin pentru elevi: Toți elevii cu medii sub 7 (sau calificative echivalente) vor fi obligați să participe la activități săptămânale remediale la limba română și matematică.
Ministrul Dimian: Clarificări privind decalajul dintre mediul rural și cel urban
Referitor la discrepanțele uriașe din rezultate, Mihai Dimian subliniază că etichetele de „rural” și „urban” din testele PISA reflectă în mare parte localizarea liceului în care elevii de 15 ani învățau în momentul testării, majoritatea lor (89%) fiind deja în clasa a IX-a.
„Prin urmare, diferenţa PISA dintre liceele rurale şi cele urbane nu poate fi atribuită pur şi simplu calităţii educaţiei primite în rural versus urban. Ea include şi efectul selecţiei produse anterior prin rezultatele la Evaluarea Naţională, opţiunile elevilor şi repartizarea acestora la liceu”, explică ministrul.
Dimian subliniază că acest lucru nu înseamnă că diferenţele dintre şcolile generale rurale şi urbane trebuie ignorate.
„Dimpotrivă, diminuarea lor trebuie să rămână una dintre ţintele importante ale măsurilor pentru îmbunătăţirea rezultatelor educaţiei.”
În plus, pentru a reduce aceste dezechilibre, au fost crescuți coeficienții de finanțare pentru școlile din mediul rural și a fost extins Programul Național de Reducere a Abandonului Școlar (PNRAS).
Evaluarea Națională vs. Testele PISA: O falsă prăpastie uriașă
Analizând diferența dintre procentul elevilor cu note sub 5 la Evaluarea Națională (31% în 2024) și cei care nu ating nivelul 2 la matematică în PISA 2025 (52%), ministrul arată că ecartul nu este atât de dramatic pe cât pare la prima vedere. Scalele sunt diferite, iar nivelul 2 PISA se apropie mai degrabă de nota 6 de la Evaluarea Națională.
„Aproximativ 50% dintre elevii clasei a VIII-a nu au cunoştinţele şi competenţele pe care le-am stabilit ca standard minimal la finalizarea gimnaziului […]. Dincolo de capacitatea efectivă a elevilor români de a aplica în viaţa reală sau în probleme legate de profesii viitoare, ei au fost promovaţi pe parcursul gimnaziului printr-o scădere a exigenţei şi nu prin acumularea cunoştinţelor şi a competenţelor necesare”, atrage atenția Mihai Dimian.
Totodată, el spune că programele şcolare şi Evaluarea Naţională trebuie revizuite şi adaptate.
„Dar aceasta nu înseamnă că Evaluarea Naţională şi programele şcolare de gimnaziu nu trebuie revizuite şi adaptate. Dimpotrivă”, mai spune Dimian.
Contextul internațional, pandemia și lipsa orelor de curs
Evoluția României între PISA 2022 și PISA 2025 se înscrie într-un trend descendent global, resimțit inclusiv în țările OCDE. Cu toate acestea, ministrul subliniază că pandemia și trecerea la învățământul online pentru aproximativ un an au lăsat urme adânci în rândul acestei generații.
Un alt factor esențial menționat în rapoartele internaționale („Education at a glance” 2025) este volumul redus de studiu:
- Elevii români beneficiază de puțin peste 6.000 de ore de instruire obligatorie în primar și gimnaziu (cu circa 1.600 de ore mai puțin decât media OCDE).
- România are o vacanță școlară cumulată de 16,6 săptămâni pe an, față de media OCDE de 13,5 săptămâni.
De asemenea, ministrul atrage atenția asupra unui factor modern de risc: efectul unui „virus cognitiv” generat de utilizarea excesivă a inteligenței artificiale, a rețelelor sociale și scăderea obiceiurilor de lectură.
Ministrul Dimian despre evoluţia României la PISA
Potrivit lui Mihai Dimian, evoluţia României între PISA 2022 şi PISA 2025 se înscrie în trendul internaţional de scădere, inclusiv în ţările dezvoltate membre OCDE.
„Media ţărilor membre OCDE la matematică a scăzut cu 9 puncte, media României a scăzut cu 9 puncte. Media ţărilor membre OCDE la ştiinţe a scăzut cu 3 puncte, media României a scăzut cu 3 puncte. Media ţărilor membre OCDE la lectură a scăzut cu 14 puncte, media României a scăzut cu 16 puncte.”
Ministrul atrage însă atenţia că această evoluţie nu trebuie folosită drept scuză.
„Aşadar, scăderea României din ultimii trei ani nu este un fenomen izolat. Ea se înscrie într-o deteriorare mai largă a rezultatelor educaţionale la nivel internaţional. PISA 2025 consemnează, de altfel, cele mai mici medii OECD înregistrate până acum în toate cele trei domenii evaluate.”
România şi media OCDE între 2019 şi 2025
Dimian compară evoluţia României cu cea a ţărilor membre OCDE între PISA 2019 şi PISA 2025.
„Comparând evoluţia României şi a ţărilor membre OCDE între PISA 2019 şi PISA 2025, observăm că scorul mediu al României a scăzut cu 9 puncte, în timp ce scorul mediu al ţărilor OCDE a scăzut cu 19 puncte.”
Potrivit ministrului, România s-a apropiat astfel de media OCDE: în 2019 media României reprezenta 87,7% din media OCDE, iar în 2025 reprezenta 89,3%.
Ministrul Dimian: „De ce nu am reuşit să evoluăm mai bine?”
Mihai Dimian consideră că întrebarea esenţială pentru România este de ce rezultatele nu au evoluat mai bine decât trendul internaţional.
„CHIAR DACĂ SCĂDEREA ROMÂNIEI SE ÎNSCRIE ÎNTR-UN FENOMEN INTERNAŢIONAL, DE CE NU AM REUŞIT SĂ EVOLUĂM MAI BINE DECÂT ACEST TREND?”
Ministrul aminteşte proiectul „România Educată”, noile legi ale educaţiei adoptate în 2023, creşterile salariale din 2023 şi 2024 şi investiţiile în infrastructura educaţională.
„Unele dintre aceste măsuri au nevoie, evident, de timp pentru a produce efecte măsurabile asupra rezultatelor elevilor, iar testarea PISA a avut loc deja în prima jumătate a anului 2025.”
Totuşi, el consideră că rezultatele trebuie privite cu luciditate.
„Dar realitatea pe care trebuie să o privim fără să căutăm nici scuze, nici vinovaţi este aceasta: până la momentul testării PISA 2025, România nu reuşise să transforme aceste reforme, investiţii şi resurse într-o îmbunătăţire vizibilă a rezultatelor elevilor.”
România are mai puţine ore de instruire obligatorie
Mihai Dimian consideră că raportul OCDE „Education at a glance” 2025 oferă una dintre posibilele explicaţii pentru decalajul dintre România şi media OCDE.
„Elevii din România beneficiază de puţin peste 6.000 de ore de instruire obligatorie în învăţământul primar şi gimnazial, cu aproximativ 1.600 de ore mai puţin decât media OCDE.”
Ministrul compară această diferenţă cu aproximativ doi ani suplimentari de şcoală.
„Este ca şi cum ţările OCDE ar mai face „2 ani de şcoală” în plus faţă de România, până la 15 ani, ceea ce poate justifica (având în vedere echivalenţa de mai sus) un decalaj de aproximativ 40 de puncte.”
El aminteşte şi diferenţa dintre vacanţele şcolare.
„România are o vacanţă şcolară cumulată de 16,6 săptămâni pe an, comparativ cu media OCDE care este de 13,5 săptămâni pe an”, conform aceluiaşi raport OCDE.
Inteligenţa artificială şi „virusul cognitiv”
Dimian vorbeşte şi despre impactul inteligenţei artificiale asupra performanţelor elevilor.
El apreciază că societatea se confruntă cu efectele unui „virus cognitiv”, care ar putea deveni mai important în viitor dacă nu sunt luate măsuri.
„Cercetători de la universităţi de prestigiu (Universitatea Harvard, Institutul Santa Fe, Barcelona Computational Foundation, et al.) justifică această analogie provocatoare. Inteligenţa artificială nu schimbă doar instrumentele pe care le folosim, ci ne afectează şi modul în care gândim.”
Ministrul adaugă la această listă utilizarea reţelelor sociale, timpul petrecut în faţa ecranelor, schimbarea obiceiurilor de lectură şi fragmentarea atenţiei.
Concluzia ministrului: România are multe de recuperat
În încheierea mesajului său, Mihai Dimian spune că este nevoie de implicarea tuturor celor care pot contribui la schimbarea sistemului de educaţie.
„ÎN CONCLUZIE, am încercat să abordez câteva dintre temele pe care le consider importante, în limita timpului disponibil şi fără pretenţia de a fi cuprins toate problemele sau de a avea toate răspunsurile.”
Ministrul consideră că trebuie ascultaţi şi implicaţi oamenii care pot contribui cu bună-credinţă la găsirea unor soluţii.
„Cred că trebuie să îi ascultăm şi să îi implicăm pe toţi cei care pot contribui cu bună-credinţă la această schimbare.”
În acelaşi timp, el afirmă că cei care au fost implicaţi în reformele educaţiei din ultimele decenii trebuie să privească obiectiv rezultatele.
„Rezultatele României sunt slabe şi trebuie să spunem acest lucru fără ocolişuri, însă înainte de a lansa, de urgenţă, noi reforme, ar fi bine să privim la aceste reforme care, în ciuda eforturilor şi a unor lucruri bune care s-au făcut, nu ne-au condus încă la rezultatele dorite.”
Dimian încheie într-o notă optimistă, subliniind că există soluţii pentru îmbunătăţirea educaţiei.
„Avem multe de recuperat. Dar sunt soluţii şi putem să ne dezvoltăm semnificativ chiar şi în condiţiile actuale, dacă suntem dispuşi să privim lucid realitatea şi să construim cu răbdare şi consecvenţă”, spune ministrul în finalul postării.
