Premierul interimar Ilie Bolojan respinge categoric propunerea sindicatelor de suprataxare a capitalului privat, calificând-o drept „iresponsabilă”. Bolojan argumentează că o nouă taxă aplicată economiei, coroborată cu preţurile mari la energie şi cu creşterea salariului minim, ar duce la pierderea competitivităţii, explicând că aparatul public trebuie să reducă din cheltuieli.
Bolojan taie speranțele sindicatelor: Fără taxe noi pe firme!
„Este o propunere iresponsabilă, care nu ţine cont de realităţile noastre. Ceea ce trebuie să facem noi pentru a ne echilibra bugetele nu este să mai punem taxe suplimentare. Aceste reaşezări de taxe au fost necesare şi a trebuit să le luăm în vara anului trecut. Acum trebuie să continuăm să reducem cheltuielile, asta este direcţia pe care trebuie să o facem”, a explicat Ilie Bolojan, scrie news.ro
Soluția Bolojan: Reducerea cheltuielilor publice și reforme de fond
El a amintit că a fost aprobat un act normativ care prevedea reducerea de cheltuieli în toată administraţia şi care a fost aplicat „parţial”, dar şi că e nevoie de creşterea vârstei de pensionare în sectoarele unde angajaţii se pensionează la 50 de ani.
„Să identificăm alte cheltuieli care pot fi reduse. Asta este varianta de bază pe care trebuie să o avem în vedere şi asta este varianta certă. A mai împovăra mediul privat nu mai este suportabil.
În aceşti ani noi am pierdut din competitivitate, pe de o parte pentru că preţurile la energia electrică au crescut într-o pondere mai mare decât în alte areale geografice cu care suntem într-o competiţie, nivelul salariului minim l-am crescut cu o viteză mai mare decât salariile unor companii din alte ţări unde lucrează companii cu care firmele noastre sunt într-o competiţie şi toate aceste aspecte legate de costul forţei de muncă, de costul energiei electrice, dacă nu avem grijă să le reparăm, dacă nu lucrăm să scădem preţul energiei, să avem o economie stabilă riscă să agraveze şi mai mult competitivitatea.
Nu poţi discuta de dezvoltare fără o economie robustă, asta e foarte important să avem în vedere”, a argumentat prim-ministrul interimar.
Ce solicită sindicatele: Taxarea capitalului vs. taxarea muncii
Bogdan Hossu – liderul Cartel Alfa – a cerut creșterea taxării capitalului, afirmând că impozitul pe profit de 16% este sub nivelul taxelor pe care le plătesc lucrătorii. Un angajat plătește 10% impozit pe venit, 25% contribuție de pensie și 10% contribuție de sănătate.
„Există metode prin care legea salarizării să fie făcută sustenabilă. Am putea regândi sistemul de taxare, de exemplu taxarea capitalului.
În România, profitul este taxat cu 16%, mult mai puțin față de cât încasează statul de la un muncitor, de exemplu. Apoi, avem o serie de taxe pe capital, precum impozitul minim pe cifra de afaceri care a fost 1%, anul acesta a scăzut la 0,5%, iar de la anul va fi eliminată. Ar trebui o reașezare a taxării pe baze egale”, spunea Hossu joia trecută, potrivit libertatea.ro
Impactul asupra PNRR și avertismentul economiștilor
Economiștii, însă, acuză sindicatele că trimit România în categoria junk, nerecomandată investițiilor, în contextul în care acestea cer majorări de salarii peste pragul de 8 miliarde de lei pe care bugetul îl poate susține.
Reamintim, legea salarizării bugetare este jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar de adoptarea acesteia depinde acordarea a 770 de milioane de euro. Ministerul Finanțelor a avertizat că bugetul nu permite mai mult de 8 miliarde de lei, însă sindicatele au propus creșterea taxării capitalului pentru a susține creșteri de salarii mai mari.
Poziția Comisiei Europene și istoricul legii salarizării
Comisia Europeană a respins cererea autorităților de a crește impactul legii la 12 sau 18 miliarde de lei, în contextul în care țara noastră are prognozat în acest an un deficit bugetar de 6,2% din Produsul Intern Brut (PIB) și trebuie să ajungă la 3%, cât este limita maximă conform tratatelor europene.
Legea salarizării trebuia să fie gata încă din 2023, dar proiectul din acel moment avea un impact de 40 de miliarde de lei. Ulterior, indicatorii au fost scăzuți până la un impact de 8 miliarde de lei.
Proiectul lansat în acest an în dezbatere publică de către ministrul interimar Dragoș Pîslaru a venit cu eliminarea unor sporuri și cu blocarea creșterii salariilor până în 2030 pentru mare parte din bugetari. Sindicatele au respins în grup proiectul, în special în Sănătate și Educație, în vreme ce magistrații s-au plâns la rândul lor. Însă noile cerințe depășesc cu mult impactul prognozat de 8 miliarde de lei.
Cheltuielile cu salariile sunt estimate la 165,4 miliarde de lei în acest an, echivalentul a 8,1% din Produsul Intern Brut (PIB), dar urmează să crească la 173,4 miliarde anul viitor, echivalentul a 7,9% din PIB. Pentru majorări mai mari, cu un impact de 12 sau 18 miliarde de lei, sunt necesare noi surse de finanțare pentru a face legea sustenabilă.
