Banii lichizi pierd teren în Europa. Pandemia a jucat un rol catalizator, forțând consumatorii și întreprinderile să treacă masiv la plățile cu un card bancar. În multe țări, numerarul reprezintă acum un procent mic din achizițiile zilnice, în timp ce generațiile mai tinere îl consideră complet inutil. În special, mai multe companii din Europa de Nord operează deja exclusiv cu mijloace digitale, refuzând plățile în numerar.
Europenii și banii lichizi: Suedia renunță la numerar
Suedia conduce cursa globală pentru eliminarea completă a numerarului. Multe magazine, cafenele, transport public, muzee și chiar toalete publice din Suedia acceptă doar plăți digitale. Populara aplicație Swish permite transferuri de bani instantanee și fără probleme între persoane fizice și companii, scrie hotnews.ro
În același timp, instituțiile financiare restricționează sistematic circulația banilor fizici, deoarece cetățenii își desfășoară fiecare activitate electronic. Această schimbare facilitează, de asemenea, foarte mult călătorii, care își acoperă orice nevoie cu carduri contactless sau portofele digitale. Cu toate acestea, statul suedez menține planuri de contingență pentru a asigura buna funcționare a pieței în cazul unei pene generale de curent sau al unui atac cibernetic.
Fapt notabil: O mare parte a populației Suediei spune că trec luni întregi fără să atingă nicio bancnotă.
Modelul Asiatic: Scanarea codurilor QR și națiunea inteligentă
China și-a urmat propria cale unică către era digitală. În loc de cardurile bancare tradiționale, sute de milioane de consumatori au apelat la coduri QR, folosind platformele Alipay și WeChat Pay. Acum, finalizarea unei achiziții cu o simplă scanare a ecranului este o experiență de zi cu zi.
Vânzătorii ambulanți, taximetriștii, magazinele de cartier, centrele comerciale și chiar fermierii din mediul rural au înlocuit casele de marcat cu coduri de scanare tipărite. Acest lucru a dus la crearea unuia dintre cele mai puternice ecosisteme de plăți digitale de pe planetă.
Această situație îi surprinde adesea pe vizitatorii străini. Deși banii de hârtie sunt acceptați în mod oficial, dominația monedei digitale este de așa natură încât utilizarea numerarului pare acum o ciudățenie.
Fapt statistic: Volumul tranzacțiilor cu telefoane mobile pe piața chineză ajunge la trilioane de dolari anual.
Singapore: Banii lichizi și infrastructura digitală unificată
Singapore a integrat cu succes tranzacțiile digitale în structura sa socială. Serviciile publice, transportul public, punctele de vânzare cu amănuntul, centrele ambulante și punctele de vânzare cu amănuntul acceptă plăți electronice rapide prin sistemul PayNow și cardurile bancare contactless.
Inițiativa guvernamentală „Națiune Inteligentă” a conectat eficient industria bancară, agențiile guvernamentale, sistemul de sănătate și rețelele de transport într-un singur mediu digital. Succesul Singaporelui demonstrează că restricționarea numerarului necesită crearea unei infrastructuri caracterizate prin accesibilitate universală și ușurință în utilizare.
Tendință în practică: Chiar și cele mai tradiționale tarabe alimentare acceptă acum plăți mobile directe, limitând utilizarea numerarului.
Tradiția vs. progresul: Rezistența Germaniei în fața digitalizării
Germania este cea mai puternică dovadă că progresul tehnologic nu înlocuiește inevitabil tradiția. Deși este unul dintre motoarele economiei europene, cetățenii săi insistă să utilizeze numerarul la rate mult mai mari decât țările vecine. Protecția vieții private, controlul strict al bugetului familial și obiceiurile culturale adânc înrădăcinate mențin popularitatea monedei fizice.
Multe întreprinderi mici și restaurante preferă în continuare numerarul, în timp ce o mare parte a publicului larg alege în mod conștient să își păstreze achizițiile departe de înregistrările digitale. Deși generațiile mai tinere se orientează treptat către tranzacții contactless, ritmul tranziției este semnificativ mai întârziat în comparație cu Suedia sau Olanda.
Concluzia este clară: dependența de moneda fizică nu este doar o chestiune de competență tehnologică, ci este inextricabil legată de încrederea socială și cultura fiecărui popor.
Un paradox notabil: Germania rămâne în avangarda dezvoltării tehnologice și industriale din Europa, menținând în același timp una dintre cele mai înverșunate rezistențe la abolirea numerarului.
De ce nu va dispărea complet numerarul
Dispariția completă a numerarului pare puțin probabilă. Banii fizici își păstrează valoarea în caz de pene de curent, dezastre naturale sau defecțiuni tehnice ale rețelelor de comunicații. În același timp, aceștia garantează un nivel de protecție a datelor cu caracter personal pe care sistemele digitale nu îl pot garanta pe deplin.
În același timp, guvernele experimentează cu monede digitale ale băncilor centrale (CBDC), sectorul financiar investește în infrastructură mai rapidă, iar consumatorii solicită acum tranzacții instantanee în fiecare activitate.
Prin urmare, viitorul nu este așteptat să fie exclusiv digital și nici complet dependent de numerar. Majoritatea țărilor sunt pregătite să adopte modele hibride, în care numerarul va fi redus semnificativ, dar va rămâne disponibil pentru situații de urgență.
Poziția BNR: De ce rămâne România fidelă plăților cash
România nu poate discuta despre o transformare totală de la plata în numerar spre digital în primul rând pentru că populația preferă plațile cash, iar apoi din motive de securitate, a precizat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la o conferință organizată Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale.
„Am citit despre accelerarea procesului de introducere a unui euro digital. Un euro digital care nu înlocuiește numerarul euro, pentru că moneda euro și bancnotele euro rămân preferatele unei părți din populație. Am mai povestit despre încercarea Suediei de a fi prima țară ‘no cash society’ când a celebrat banca centrală a Suediei 350 de ani de la înființare, și pe urmă au constatat că nu vor putea”, a explicat Mugur Isărescu.
El a oferit exemplul războiului hibrid in regiune, unde fiecare parte încearcă să-și îmbunătățească capacitățile, și a avertizat că dacă România nu are sisteme clare de securitate cibernetică, Rusia poate profita și să blocheze toate plățile.
„Am discutat, am fost acolo, am discutat cu specialiștii și cineva mi-a spus că asta cu pensionarii este un argument, sunt un milion de persoane care vor numerar. Dar mai e ceva. Dacă nu avem sisteme clare de securitate cibernetică, ne termină rușii, ne blochează plățile în trei zile. Și sistemul de securitate, observați, și cu dronele, nu este ceva foarte simplu de făcut. Pentru că și celălalt, așa cum e în orice război, războiul actual hibrid, și celălalt progresează, nu stă pe loc”, a punctat Mugur Isărescu.
Citește și: România la euro în 2032? Condițiile anunțate de Guvern
