Dispută între București și Moscova după incidentele cu drone
Ambasada Rusiei la București acuză România că ar fi „înscenat” incidentele cu drone produse în perioada 24-26 iulie. Diplomații ruși susțin că Armata Română ar fi tras asupra unor „ținte de antrenament”, însă nu au prezentat dovezi care să susțină această versiune.
Declarațiile au apărut inițial în presa rusă, în cotidianul Izvestia, și au fost preluate ulterior de agenția de stat TASS, scrie newsedge.ro.
Ambasada Rusiei afirmă și că, în cadrul unei discuții la Ministerul Afacerilor Externe al României, reprezentanților săi le-ar fi fost prezentate doar „bucăți de polistiren”.
Ce susține Ambasada Rusiei
Potrivit versiunii prezentate de partea rusă, incidentele ar face parte dintr-o campanie menită să justifice creșterea cheltuielilor României pentru apărare.
„În cadrul discuției de la Ministerul Afacerilor Externe al României, ni s-au arătat bucăți de polistiren”, au transmis reprezentanții Ambasadei Rusiei, citați de Mediafax.
Diplomații ruși susțin că nu le-ar fi fost prezentate suficiente informații tehnice pentru stabilirea originii aparatelor.
Misiunea diplomatică afirmă, de asemenea, că Armata Română ar fi tras asupra unor „ținte de antrenament”. Pentru această acuzație nu au fost prezentate dovezi.
MAE: Fragmentele aveau proveniență rusească
Versiunea prezentată de Ambasada Rusiei este contrazisă de poziția oficială a autorităților române.
După convocarea ambasadorului rus Vladimir Lipaev, la 27 iulie, Ministerul Afacerilor Externe a anunțat că acestuia i-au fost prezentate fragmente ale unei drone distruse pe teritoriul României.
Potrivit MAE, investigațiile derulate de Parchet au stabilit că fragmentele aveau proveniență rusească. Bucureștiul a vorbit despre „claritatea atribuirii responsabilității” și a indicat Federația Rusă drept responsabilă pentru incidente.
Ulterior, un angajat al Ambasadei Rusiei a fost declarat „inacceptabil” și obligat să părăsească România în termen de cinci zile. În același timp, ambasadorul României la Moscova a fost rechemat la București pentru consultări.
Trei drone, doborâte în trei zile
Potrivit informațiilor prezentate în material, primul incident a avut loc pe 24 iulie, când radarele Ministerului Apărării au detectat o țintă aeriană la aproximativ 20 de kilometri est de Sulina.
Aparatul ar fi pătruns în România pe traseul Sulina-Brăila-Fetești-Buzău. Un avion F-16 românesc a lansat o rachetă și a doborât ținta deasupra unei zone nelocuite, în apropiere de Padina, județul Buzău.
A doua zi, o altă dronă a intrat neautorizat în spațiul aerian românesc. Aceasta a fost interceptată de două aeronave F-16 și doborâtă într-o zonă nepopulată din apropierea frontierei.
Al treilea incident, pe 26 iulie
Pe 26 iulie a fost doborâtă cea de-a treia dronă. Potrivit MApN, aceasta se afla la aproximativ 12 kilometri nord-est de Sulina, în interiorul apelor teritoriale ale României.
O zi mai târziu, o altă dronă a pătruns pentru scurt timp în spațiul aerian românesc, după care a revenit spre Ucraina. Ulterior, au fost semnalate explozii pe teritoriul ucrainean.
Acuzațiile Rusiei, formulate încă din luna iulie
Versiunea potrivit căreia incidentele ar fi fost „înscenate” nu este nouă.
Potrivit Reuters, ambasadorul rus Vladimir Lipaev a prezentat o poziție similară încă din 27 iulie. Într-un interviu acordat TASS, acesta a descris protestul României drept o „punere în scenă propagandistică”.
Ambasadorul a susținut atunci că autoritățile române nu i-ar fi furnizat parametrii tehnici de zbor necesari pentru identificarea dronelor.
Rusia a negat că ar fi trimis intenționat aparate către obiective din România.
Bucureștiul își menține poziția
MAE susține în continuare că trei drone au pătruns neautorizat în spațiul aerian românesc, iar fragmentele analizate de autorități au fost identificate drept componente de proveniență rusească.
Reacție și la nivel european
Incidentele au generat reacții și la Bruxelles.
Pe 28 iulie, Serviciul European de Acțiune Externă l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri al Rusiei, iar Comisia Europeană a condamnat încălcarea spațiului aerian al României.
Instituția europeană s-a referit la aparatele implicate drept drone rusești și a caracterizat incidentele drept o escaladare gravă.
Tensiunile diplomatice au continuat după expulzarea angajatului Ambasadei Rusiei. Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, a anunțat că Moscova va răspunde deciziei Bucureștiului, fără să precizeze până acum forma pe care o va lua acest răspuns.
Ce se știe și ce rămâne disputat
În acest moment, cele două părți prezintă versiuni diferite asupra incidentelor. Rusia acuză România de o presupusă înscenare, în timp ce autoritățile române susțin că dronele au pătruns neautorizat în spațiul aerian național și că fragmentele analizate au proveniență rusească.
Afirmațiile Ambasadei Rusiei privind „ținte de antrenament” nu sunt însoțite, în materialul prezentat, de dovezi.
