România înregistrează luni, 29 iunie 2026, preț record la energia electrică: peste 4.200 de lei/MWh seara, adică 4,2 lei pe kilowatt oră. Canicula reduce randamentul panourilor solare și crește consumul prin aer condiționat, în timp ce debitul Dunării este scăzut și vântul nu bate. Deficitul este agravat de opriri masive (planificate și accidentale) la Cernavodă, Brazi, CET-uri și hidrocentrale. Stocarea în baterii (1.600 MWh) ajută, dar este încă insuficientă.
România, preț record la energia electrică
Pe fondul temperaturilor foarte mari, prețul spot al energiei electrice este foarte mare luni (29 iunie 2026) în România, cu un vârf de peste 800 de euro/MWh seara. La nivel de medie a zilei în piața pentru ziua următoare, avem cel mai mare preț din Europa, scrie economica.net
Prețul mediu al Pieței pentru Ziua Următoare (PZU) de la București este luni (29 iunie 2026) de 1.171 lei/MWh, potrivit datelor Operatorului Pieței. Sau 224 de euro/MWh.
Este cel mai mare preț din Europa, iar după noi vine Ungaria, cu doar un euro mai puțin. Prețul este de două ori și jumătate decât cel din Bulgaria și cel din Grecia, unde sunt 90, respectiv 87 de euro/MWh.
Explozia prețurilor în orele de seară și dependența de importuri
Prețul este destul de mare în toate intervalele zilei, și crește extrem de mult în orele de seară, când nu mai există energie fotovoltaică. Astfel, în intervalul de sfert de oră 19-19.15 (ore CET) se înregiatrează cel mai mare preț al zilei, de 4.250 de lei/MWh, adică 811 euro/MWh. Prețuri de 4.000 de lei și peste mai sunt în încă 10 intervale din seara de mâine.
În sfertul de oră cu cel mai mare preț, România importă energie prin mecanismul cuplării PZU din ambele piețe cu care rețeaua noastră are conexiune fizică. Din Bulgaria, importul este la acea oră la nivelul maxim al conexiunii oferite, 1.600 MW și din Ungaria alți 95 MW. Sunt sferturi de oră cu importuri și mai mari.
Efectele caniculei asupra sistemului energetic
România traversează o perioadă caniculară cu temperaturi foarte mari, resimțite zilele trecute și în Europa Occidentală. Valurile de căldură au efect asupra producției de energie electrică – randamentul panorilor fotovoltaice scade, centralele nucleare se pot opri (Paks din Ungaria a redus ieri puterea unui reactor) pentru că temperatura apei de răcire crește prea mult, cărbunele se poate autoaprinde, etc – dar au ca efect și creșterea consumului de energie electrică, pentru că se utilizează mult mai mult aerul condiționat.
Dincolo de acestea, mai trecem printr-o perioadă în care debitul Dunării este semnificativ sub mediile multianuale și nici nu prea bate vântul.
Cauzele interne: Deficit de generare și opriri în lanț
În afara cauzelor externe, avem principala cauză, internă, și anume lipsa capacității de generare care să susțină consumul în momentele de vârf, la care se adaugă și retragerea, planificată sau accidentală, a unor grupuri.
Situația capacităților de producție oprite:
- Nuclear: Una dintre unitățile nucleare de la Cernavodă este oprită planificat pentru revizie.
- Gaze: Jumătate din centrala mare pe gaze a Petrom de la Brazi este oprită planificat. De asemenea, CET București Vest este oprită complet, două grupuri de la CET Sud sunt oprite (unul planificat și altul accidental), iar unicul grup care mai funcționa la vechea centrală Iernut este și el oprit.
- Hidro: Două grupuri de la Porțile de Fier 1 sunt oprite, la fel și un grup de la Râul Mare. Vreme de opt ore, sunt oprite și două grupuri de la Lotru – însă nu în vârful de seară.
Rolul bateriilor de stocare în rețea
În plus, deși ritmul de instalare a bateriilor este foarte rapid și am ajuns la circa 1.600 MWh, iar faptul că acestea încep să se descarce în orele de seară deja se vede în sistem, totuși mai este mult până la un nivel de capacitate instalată de cel puțin două ori cât a întregului SEN (Sistemul Energetic Național), care poate fi considerat liniștitor.
