Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, afirmă că venirea AUR la putere în România ar afecta grav relațiile bilaterale și parcursul european al Republicii Moldova. Aceasta consideră că un guvern AUR nu ar avea credibilitatea necesară în Uniunea Europeană pentru a susține Chișinăul, scrie mediafax.ro
Maia Sandu avertizează asupra impactului unei guvernări AUR în România
Relațiile dintre București și Chișinău ar putea intra într-o eră de incertitudine. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, avertizează că o eventuală venire a AUR la putere în România ar afecta profund colaborarea dintre cele două state. Șefa statului de peste Prut a făcut aceste declarații într-un interviu acordat pentru Pro TV Chișinău, analizând criza politică din România, proiectele comune și viitorul european al Republicii Moldova.
Întrebată direct dacă o eventuală guvernare AUR ar schimba dinamica dintre cele două țări, Maia Sandu a răspuns fără ezitare:
„O venire a AUR la putere, cu siguranță”, a spus președinta Republicii Moldova.
Șefa statului a explicat că îngrijorarea ei își are rădăcinile în retorica publică a reprezentanților acestui partid cu privire la asistența oferită Chișinăului.
„I-am auzit de nenumărate ori spunând că Republica Moldova nu trebuie susținută și nu cred că am avea mare ajutor nici în procesul de integrare europeană”, a declarat Maia Sandu.
Impactul asupra integrării europene a Republicii Moldova
Într-un asemenea scenariu, pericolele nu vizează doar axa bilaterală, ci și capacitatea României de a acționa ca avocat al Moldovei în interiorul Uniunii Europene.
„Nu cred că am avea mare ajutor nici în procesul de integrare europeană. Nu cred că AUR la putere în România ar avea autoritatea în Uniunea Europeană să ne susțină, chiar dacă ar vrea să ne susțină”, a subliniat președinta de la Chișinău.
Riscurile instabilității politice: Autostrada Unirii, încetinită?
Întrebată dacă turbulențele politice de la București pot bloca parcursul european și proiectele transfrontaliere în desfășurare, Maia Sandu a admis că ritmul de implementare ar putea avea de suferit.
„Sperăm să nu afecteze. Sperăm să putem să continuăm proiectele importante pe care le-am inițiat. Dar, bineînțeles, anumite lucruri nu se vor întâmpla suficient de repede”, a explicat ea.
Un exemplu critic oferit de șefa statului este Autostrada Unirii, un punct strategic pentru conectarea rutieră a Republicii Moldova cu România și restul Europei.
„Sper că banii din programul SAFE, care trebuia să ajungă pentru această autostradă, vor fi în siguranță, vor fi debursați și implementați la timp”, a mai adăugat Maia Sandu.
Paradoxul AUR: Unionism pe hârtie, tensiuni în realitate
Deși AUR se definește oficial ca o formațiune unionistă care milittează pentru reunificarea României cu Republica Moldova, relațiile sale cu actuala administrație pro-europeană de la Chișinău sunt extrem de tensionate. Cel mai clar exemplu este cel al liderului AUR, George Simion, care are interdicție de intrare pe teritoriul Republicii Moldova până în anul 2028.
În ultimii ani, exponenții AUR au criticat-o constant pe Maia Sandu, reproșând autorităților moldovenești că nu fac suficienți pași concreți către unire.
Alianța AUR cu partidul „Democrația Acasă” și controversele electorale
Pentru a-și extinde influența, partidul condus de George Simion s-a apropiat de formațiunea „Democrația Acasă”, condusă la Chișinău de Vasile Costiuc. Parteneriatul a fost oficializat printr-un protocol de colaborare semnat la București, imediat după alegerile parlamentare din Republica Moldova din toamna anului 2025.
„Democrația Acasă” a reprezentat una dintre surprizele scrutinului din 28 septembrie 2025, reușind să treacă pragul electoral cu 5,62% din voturi, ceea ce le-a asigurat șase mandate în noul Parlament. Cu toate acestea, succesul a fost umbrit rapid de probleme legale.
Comisia Electorală Centrală (CEC) de la Chișinău a sancționat dur partidul lui Costiuc pentru nereguli financiare în campanie, inclusiv neraportarea unor cheltuieli majore pentru publicitate online și promovare masivă pe platforma TikTok. Ulterior, decizia a fost menținută și de Curtea Supremă de Justiție, lăsând formațiunea fără finanțare de la bugetul de stat pentru o perioadă de 12 luni.
