De ce dispar zboruri, deși traficul aerian este în creștere

Piața aeriană din România continuă să crească în 2026, însă această evoluție pozitivă nu înseamnă automat că toate rutele sunt profitabile. În timp ce numărul pasagerilor este în creștere, mai multe companii aeriene au decis să elimine sau să suspende anumite curse, inclusiv de pe aeroporturi regionale.

Datele oficiale arată că traficul de pasageri a crescut semnificativ, însă operatorii aerieni analizează fiecare rută separat, în funcție de gradul de ocupare, costuri și potențialul comercial.

Traficul aerian a crescut cu aproape 8%

Potrivit Institutului Național de Statistică, transportul aeroportuar de pasageri a înregistrat o creștere de 7,8% în primul trimestru din 2026 comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, scrie businessedge.ro.

Numărul pasagerilor a urcat de la 5,59 milioane la 6,03 milioane, confirmând interesul crescut al românilor pentru călătoriile aeriene.

Cu toate acestea, în aceeași perioadă, mai multe companii au anunțat eliminarea unor rute operate sau planificate din România.

De ce creșterea traficului nu garantează păstrarea rutelor

Specialiștii din industrie explică faptul că succesul unei piețe nu garantează profitabilitatea fiecărei destinații.

Deciziile se iau la nivelul fiecărei rute

Marius Popescu, președintele Asociației Companiilor Aeriene Românești (ACAR), explică:

„Deciziile de renunțare la rute se iau la nivel de linie, nu de piață agregată: contează coeficientul de încărcare – gradul de rezervare, costul per segment și presiunea competitivă.”

Astfel, o rută poate avea pasageri, dar să nu genereze suficiente venituri pentru a rămâne profitabilă.

Aeroporturile mari concentrează cea mai mare parte a traficului

Datele INS arată că traficul aerian rămâne concentrat în câteva centre importante.

București, Cluj și Iași domină piața

Aeroportul Henri Coandă București a înregistrat peste 1,74 milioane de pasageri îmbarcați și 1,67 milioane debarcați.

Pe următoarele locuri se află:

• Cluj-Napoca: peste 362.000 pasageri îmbarcați și 346.000 debarcați;
• Iași: peste 224.000 pasageri îmbarcați și 210.000 debarcați.

Această distribuție arată că dezvoltarea pieței nu este uniformă, iar aeroporturile regionale sunt mai expuse riscului de a pierde conexiuni.

Ce rute au fost eliminate în 2026

Wizz Air a operat cele mai multe ajustări

Compania a renunțat la mai multe rute din România:

De la Sibiu:

• Hamburg;
• Birmingham;
• Milano-Bergamo.

De la Timișoara:

• Birmingham (rută neînființată);
• Praga;
• Berlin;
• Frankfurt-Hahn;
• Nürnberg;
• Basel.

De la București:

• Bratislava;
• Paris-Orly;
• Pescara;
• Wroclaw;
• Turku (suspendată temporar).

De la Craiova:

• Memmingen;
• Napoli.

De la Brașov:

• Nürnberg.

AJet a retras două rute înainte de lansare

Compania a eliminat din sistemul de rezervări:

• București – Bodrum;
• Iași – Istanbul Sabiha Gökçen.

În schimb, ruta București – Ankara a fost inaugurată.

FlyOne și-a redus planul de extindere

Operatorul a renunțat la mai multe destinații anunțate de la București:

• Dublin;
• Frankfurt-Hahn;
• Paris Charles de Gaulle;
• Barcelona;
• Madrid;
• Nisa.

A rămas doar ruta către Londra-Luton. Totodată, compania a eliminat și zborurile spre München și Verona.

Costurile ridicate influențează puternic deciziile

Combustibilul poate reprezenta până la 40% din costurile unei curse

Una dintre cele mai importante provocări pentru companiile aeriene este creșterea costului kerosenului.

Marius Popescu explică:

„Combustibilul reprezintă aproximativ 30-40% din costul unei curse, iar de la debutul situației critice din Orientul Mijlociu, ne-am trezit cu o dublare a costului kerosenului, de la circa 850 euro/tonă înainte de conflict, la zile în care am cumpărat și cu 1.900 euro/tonă, ceea ce a făcut inevitabile ajustări și optimizări comerciale: comasări de curse acolo unde load factor-ul a permis, reducerea frecvențelor sau închiderea rutelor cu marjă insuficientă.”

Creșterea costurilor afectează în special rutele cu profit redus și destinațiile mai lungi.

De ce unele rute sunt anulate înainte de primul zbor

Companiile aeriene testează interesul pentru o nouă destinație încă din faza de rezervare.

Dacă cererea este sub așteptări, ruta poate fi eliminată înainte de inaugurare pentru a evita pierderile financiare.

Acesta este motivul pentru care unele curse anunțate de AJet și FlyOne au fost retrase înainte de lansare.

Cererea pentru vacanțe susține dezvoltarea pieței

Wizz Air continuă să considere România o piață strategică și estimează o creștere de 17% în 2026.

Wizz Air mizează pe destinațiile de vacanță

CEO-ul companiei, József Váradi, afirmă:

„Dacă mă uit la România în ansamblu, doar în anul curent, în 2026, vom crește cu 17 la sută. Împingem limitele, adăugăm capacitate nouă – și 17 la sută este remarcabil, dat fiind că deținem deja jumătate din piață.”

Acesta subliniază și schimbarea preferințelor pasagerilor:

„Există o cerere crescândă pentru rute de tip leisure, destinații de vacanță unde oamenii merg cu familiile, în city break-uri sau pur și simplu ca să se relaxeze.”

În acest context, Spania, Portugalia, Grecia, Cipru și Italia rămân printre cele mai atractive destinații.

Aeroporturile regionale au nevoie de strategii de dezvoltare

Pentru aeroporturi precum Sibiu, Craiova, Timișoara sau Brașov, pierderea unei rute poate avea efecte importante asupra conectivității, turismului și mediului de afaceri local.

Specialiștii consideră că este nevoie de colaborare între aeroporturi, autorități locale și mediul economic pentru susținerea rutelor și atragerea operatorilor aerieni.

Contextul european influențează piața românească

Pe lângă factorii locali, companiile sunt afectate și de costurile de mediu, reglementările europene, taxele și tensiunile geopolitice.

Marius Popescu a declarat:

„Exact aceste provocări le-am prezentat recent la Bruxelles, unde am cerut mai multă flexibilitate în timp de criză și măsuri europene care să protejeze competitivitatea operatorilor români, nu să o erodeze prin costuri suplimentare.”

Traficul crește, dar stabilitatea rutelor rămâne provocarea principală

Creșterea de 7,8% a numărului de pasageri confirmă dezvoltarea pieței aeriene din România. Totuși, acest indicator nu garantează că toate rutele vor supraviețui.

Companiile aeriene își adaptează permanent rețelele în funcție de profitabilitate, costuri și cerere. În acest context, succesul pe termen lung al aviației românești depinde nu doar de creșterea numărului de pasageri, ci și de dezvoltarea unor rute stabile și sustenabile.

Jurnalul Olteniei

See Full Bio