Craiova redevine capitala tradiției autentice. Ediția a XII-a a evenimentului „Craiova se îmbracă în ie” transformă orașul într-un spațiu al memoriei vii. Aceasta celebrează totodată Ziua Universală a Iei.
Sărbătoarea a fost inițiată în 2013 de comunitatea online „La Blouse Roumaine”. Ea a depășit granițele vestimentare și a devenit un gest ritualic de reconectare identitară. Într-o epocă a uniformizării culturale, cămașa cu altiță oferă omului contemporan un spațiu de regăsire. Tehnica ei de realizare este inclusă în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial UNESCO. Piesa este purtată duminica la Liturghie sau integrată în stilul casual cotidian.
Craiova: Arhiva identitară din lada de zestre a Doljului
Cercetările de teren au fost efectuate în localități precum Desa, Rast, Castranova, Segarcea, Valea Stanciului, Bârca sau Apele Vii. Acestea, alături de patrimoniul textil de la Muzeul Olteniei, dezvăluie un port popular deosebit. Portul se remarcă printr-o bogăție ornamentală și un rafinament aparte.
Portul bărbătesc este definit prin contrastul alb-negru specific Olteniei. Spre deosebire de sobrietatea acestuia, costumul femeiesc pune un accent sporit pe motivele florale. Aceste motive ocupă un loc privilegiat. În arta tradițională oltenească, floarea nu este doar un element estetic. Ea reprezintă un simbol complex asociat fertilității, regenerării și echilibrului cosmic.
Pe cămășile femeiești, florile sunt amplasate măsurat. Ele apar pe marginile pieselor, pe piept, pe umeri și de-a lungul mânecilor. Florile sunt adesea stilizate geometric, fără a pierde legătura cu natura. Trandafirul, garoafa, laleaua, bujorul, vița de vie sau spicul înflorit creează un echilibru cromatic fericit cu fondul monocrom. Aceste elemente sunt considerate purtătoare de energie protectoare.
Craiova: Arta cusutului manual și secretele altiței
Frumusețea cămășilor vechi derivă din structura lor arhaică. Ele aparțin secolului al XIX-lea și începutului secolului al XX-lea. Cămășile sunt confecționate din pânză de casă țesută manual din bumbac. Ele respectă tipologia carpatică. Pânzele sunt încrețite în jurul gâtului pe o bentiță numită guler.
Elementul definitoriu îl reprezintă altița. Aceasta este o bucată de pânză de circa 20 cm lungime. În Oltenia, ea se introduce la partea superioară prin intermediul unui petec. Acest petec este o bucată suplimentară care previne disconfortul la purtare. Mâneca se prinde de altiță prin încrețul funcțional. Acest registru de cusătură aduce pânza mânecii la aceeași dimensiune cu altița.
Structura motivelor decorative
Motivele decorative sunt structurate riguros în trei segmente:
- Altița, care are un decor compact de 5, 7 sau 9 registre;
- Încrețul;
- Râurile.
Evoluția modelelor și tehnicile de lucru
Inițial predominau motivele geometrice și astrale. Printre acestea se numărau romburile, rozetele, spiralele, S-ul culcat, colții lupului, crucea, stelele și ochiul. De la mijlocul secolului al XX-lea, repertoriul s-a diversificat cu motive vegetal-florale.
Tehnicile de broderie se realizau pe fire numărate. Ele se lucrau direct pe pânză, fără șablon, folosind materiale precum arniciul, mătasea și lâna. Printre cele mai migăloase puncte de broderie se numără:
- Cusătura la fir, unde modelul acoperă pânza;
- Tighelul pentru contur;
- Festonul;
- Peste fire;
- Musca în cruce;
- Broderie cu cheițe simple;
- Ajurul sau șabacul.
Din punct de vedere cromatic, Doljul manifestă o afinitate pentru roșu, roșu-vișiniu și nuanțe de albastru. Încrețul este cusut într-o culoare diferită, alb-fildeșiu. În Romanați și sudul Doljului, acesta este ajurat și lucrat în șabac.
Programul sărbătorii în Parcul Nicolae Romanescu
Teatrul pentru copii și tineret Colibri – Secția Folclor „Maria Tănase“ organizează o serie de activități speciale dedicate acestei zile. Evenimentul este realizat în parteneriat cu autoritățile locale și instituțiile de cultura.
Activitățile de la Foișor în Craiova
Manifestările debutează în zona Foișor. Între orele 13:00 și 22:00, vizitatorii pot admira expoziția de costume populare „Aleea Oltenească”. Aceasta provine din Colecția Etnografică Liviu Olteanu, muzeograf la Muzeul Olteniei.
În același spațiu, fetele din Grupul folcloric Grecești-Cernătești vor prezenta cele mai frumoase haine tradiționale din lada de zestre. Publicul poate urmări o prezentare de obiecte vechi gospodărești. De asemenea, va avea loc și o demonstrație de opincărit.
De la ora 16:00, atmosfera devine interactivă. În Foișor vor avea loc ateliere demonstrative susținute de grupurile „Oltenia coase ie” și „Ghergheful Adelei”. Cei mari și cei mici sunt invitați să descopere arta cusutului tradițional. Ei vor învăța tehnici simple și vor crea modele inspirate din motive populare autentice. Tot aici se va desfășura un atelier de decorare cu tehnica șervețelului. Acesta este axat pe motive tradiționale românești și este coordonat de Octavia Hantea.
Parada Iei și spectacolul folcloric
Punctul culminant al serii începe la ora 18:00. Participanții îmbrăcați în ie sunt așteptați să se adune la intrarea în Parcul „Nicolae Romanescu”.
La ora 18:30 va porni fastuoasa Paradă a Iei. Aceasta va urma traseul: Intrare Parc – Coloane – Zona Lac (Debarcader) – Zona Foișor – Teatrul de Vară. Sărbătoarea se va încheia pe scena Teatrului de Vară. De la ora 19:00, acolo va avea loc un spectacol folcloric de excepție. Acesta va fi susținut de Ansambluri din Oltenia și de artiștii Secției Folclor „Maria Tănase”.
Citește și Fermă ilegală de criptomonede, descoperită de ANAF
sursa foto: FB/Muzeul Olteniei
