Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, avertizează că anvelopa financiară de 8 miliarde de lei (4,7% din masa salarială) nu permite creșterea tuturor salariilor, focusul fiind pe eliminarea inechităților.
Potrivit acestuia, Guvernul s-a concentrat pe principiul echivalenţei între familiile ocupaţionale, pentru a reduce inechităţile din sistemul public.
Dragoş Pîslaru: „Nu poţi cu 8 miliarde să creşti toată grila salarială”
Într-o sesiune live pe Facebook, dedicată întrebărilor despre legea salarizării unice, ministrul a declarat că a finalizat documentarea unei campanii de panică şi dezinformare.
El a precizat că sunt peste 50 de site-uri care, într-un mod coordonat, încercau să inducă panică că scad salariile bugetarilor şi că lucrurile vor merge rău pentru cei din sectorul public.
„Reiau din nou principiile de bază. Ceea ce încercăm să facem este să aducem mai multă echitate în sistem, să ne asigurăm că avem acest principiu al protecţiei salariale foarte clar menţionat (..) şi în acelaşi timp, să fim siguri că nu cheltuim mai mult decât ne permitem”, a arătat Dragoș Pîslaru.
De ce nu pot fi majorate toate salariile
Ministrul a explicat că trebuie respectate limitele bugetare şi ţintele privind deficitul.
„Trebuie să ţinem cont de deficitul bugetar de pe anul 2027 şi de deficitul bugetar pe termen mediu şi pentru asta a fost calculată această anvelopă financiară de 8 miliarde de lei pe care îi avem la dispoziţie pentru implementare.
În esenţă, dacă comparăm cu cât avem acum masă în salarii, 166 miliarde de lei, ar însemna 4,7% disponibili pentru creşterea masei salariale anul viitor. (..) Având în vedere că sunt 4,7% ca procente de creştere, în mod evident nu ai posibilitatea cu 4,7% să ai, de fapt, o lege de creşteri salariale. Şi asta este foarte important, de menţionat încă de la început, că nu poţi cu 8 miliarde să creşti toată grila salarială.
Şi atunci, pe ce ne-am concentrat?
Pe acest principiu de echivalenţă între familiile ocupaţionale, care este o evaluare bine făcută din începutul anului 2022 şi care a pus pe aceleaşi tipicuri de analiză mai multe funcţii, 141 de funcţii, din sectorul public şi a încercat cumva să le ierarhizeze din perspectiva complexităţii, astfel încât să putem face grilele”, a explicat ministrul interimar.
Potrivit lui Pîslaru, „dacă ai un sistem care cumva a devenit inechitabil cu fiecare an care trece, dacă mai dai nişte măriri sau nişte indexări, inechităţile acestea cresc în sistem”.
Miza PNRR și riscul blocajelor financiare în instanțe
Potrivit lui Pîslaru, legea trebuie făcută pentru că avem o condiţionare legată de PNRR, adică 770 de milioane de euro pe care îi pierdem. Ministrul interimar al Muncii a mai spus că motivul principal pentru adoptarea legii este că „dacă nu încercăm să rezolvăm aceste disfuncţionalităţi, inechităţi şi să legăm grilele din nou între ele, ne costă încet şi mai mult”.
„Deja avem acum 7 miliarde de lei de plătit pe hotărâri judecătoreşti. 5 miliarde vin din sectorul de justiţie, 2 miliarde din celelalte sectoare. Estimarea este că această sumă o să ajungă spre 11 miliarde, dacă nu corectăm printr-o legislaţie unitară aceste elemente.
Mai mult decât atât, lipsa de predictibilitate în domeniul acesta însemna că vom depinde din nou, şi asta ştiţi foarte bine toţi cei care sunt în sectorul public, că există sectoare care sunt mai influente în a motiva politicienii şi sectoare care sunt uitate, cultură sau altele. Şi cumva, dacă nu avem o legislaţie unitară, asta înseamnă că în 2028 va fi an electoral şi, evident, aşa cum vă puteţi imagina, va fi o mare presiune pe a se creşte salariile. Asta vă pot spune cu siguranţă, că aşa se întâmplă în an electoral”, a spus el.
Pîslaru a adăugat că astfel vor ajunge într-o situaţie în care iarăşi va creşte deficitul bugetar şi o vor lua din nou de la capăt cu măsuri de austeritate.
„Sunt nişte cicluri care sunt vicioase, nişte cicluri care ar trebui să fie oprite şi cumva să ne reaşezăm pe o grilă unitară în care să ne permitem efectiv să plătim salariile şi să dăm oamenilor predictibilitatea. Şi aici intervine marele avantaj al folosirii этой oportunităţi de PNRR, şi anume, dacă am reuşi să adoptăm această reformă acum, prin contextul PNRR, am avea 5 ani de zile, până în 2031, siguranţa că nu ar fi inversate măsurile”, a mai explicat Pîslaru, arătând că nu a mai existat o astfel de garanţie.
Care sunt următorii pași pentru sindicate?
Ministrul a admis că „sunt probleme atât pe tot cadrul, cât şi în fiecare din familiile ocupaţionale în parte”. Dragoş Pîslaru a mai afirmat că se află în a treia săptămână de discuţii cu sindicatele.
„Săptămâna viitoare, cu un pic de întârziere pentru că e o cantitate de informaţii foarte mare, vom chema din nou familiile ocupaţionale să le spunem cam la ce ne-am gândit şi ce soluţii ar fi posibile. Deci va fi un pic de întârziere. Evident lucrurile pot să se oprească mai brusc dacă există aprobarea noului guvern. Dacă nu se aprobă noul guvern, vom continua şi săptămâna viitoare munca la această lege”, a precizat Pîslaru.
