Consiliul Concurenţei a sancţionat 10 bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro) pentru coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR. Băncile au la dispoziție 60 de zile pentru a prezenta un plan de măsuri pentru eliminarea practicilor ilegale.
Dobânzi umflate? Consiliul Concurenței a amendat 10 bănci
Potrivit instituţiei, cele 10 bănci au încălcat normele de concurenţă, respectiv Legea concurenţei şi Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR.
”Consiliul Concurenţei a sancţionat 10 bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro) pentru încălcarea normelor de concurenţă, respectiv legea concurenţei şi Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR”, anunţă duminică instituţia, potrivit news.ro
De ce au fost sancționate instituțiile financiare
În urma investigaţiei declanșate la sfârșitul anului 2022, autoritatea a constatat că băncile participante la stabilirea ROBOR şi-au coordonat comportamentul printr-un schimb de informaţii confidenţiale şi strategice, în special referitoare la preţ, cu privire la nivelul ROBOR în cadrul procedurii de fixing.
”Decizia noastră nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar, ci se rezumă exclusiv la comportamentul băncilor în perioada fixingului ROBOR şi este bazată, desigur, pe constatarea încălcării regulilor de concurenţă, nu a altor norme. Decizia de sancţionare a fost luată în unanimitate de Plenul Consiliului Concurenţei. Amplele dezbateri publice anterioare adoptării deciziei nu sunt uzuale şi au generat confuzie, motiv pentru care sunt necesare clarificări”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.
Lista completă a amenzilor pe fiecare bancă în parte:
- Banca Transilvania S.A.: 875,74 milioane lei
- Banca Comercială Română SA: 577,36 milioane lei
- Raiffeisen Bank România SA: 442,49 milioane lei
- UniCredit Bank SA: 431,03 milioane lei
- BRD-Groupe Société Générale SA: 412,47 milioane lei
- ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București: 405,91 milioane lei
- CEC Bank SA: 332,98 milioane lei
- Exim Banca Românească SA: 96,49 milioane lei
- Banca Transilvania SA (pentru fapta realizată de OTP Bank România SA): 85,03 milioane lei
- Libra Internet Bank SA: 45,86 milioane lei
- Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA: 28,1 milioane lei
Cum a fost influențat indicele ROBOR și buzunarul românilor
„Concret, în cadrul procedurii de fixing, când cotaţiile ferme ar trebui să fie independente, băncile şi-au coordonat comportamentul în funcţie de cotaţiile concurenţilor.
Independenţa cotaţiilor din perioada de fixing este importantă, cu atât mai mult în cazul maturităţilor pentru care volumul tranzacţiilor efective fiind redus (3, 6, 12 luni), media acestor tranzacţii nu poate fi folosită ca indicator relevant.
Rezultatul procedurii de fixing este folosit la calculul dobânzilor pentru unele credite. Astfel, un nivel crescut al acestui indice poate fi favorabil creditorilor, dar afectează în mod direct consumatorii şi ceilalţi debitori ale căror contracte sunt raportate la ROBOR.”
O nouă declarație a președintelui Consiliului Concurenței
”Avem un ansamblu de probe care trebuie analizate coroborat. Transparenţa tranzacţiilor este benefică în unele situaţii. Problema apare însă în cazul cotaţiilor ferme transmise în perioada de fixing, care trebuie să rămână confidenţiale, aspect esenţial în cazul maturităţilor unde volumul tranzacţiilor efective este redus. Având în vedere volumul mare de credite, variaţii de dimensiunea unei fracţiuni de procent pot genera sume substanţiale”, a adăugat preşedintele Consiliului Concurenţei.
Atât la nivelul Uniunii Europene, cât al Statelor Unite ale Americii, autorităţile de concurenţă au aplicat mai multe amenzi pentru practici similare. Ca reacţie la problemele identificate în aceste cazuri, reglementările naţionale privind stabilirea ratei de referinţă ROBOR au fost îmbunătăţite.
Ce urmează pentru bănci și cum se vor încasa banii
”Cu toate acestea, în urma acestei investigaţii, autoritatea de concurenţă a identificat comportamente anticoncurenţiale la nivelul băncilor participante la procedura de fixing.
Investigaţia a fost declanşată la sfârşitul anului 2022 şi a parcurs toate procedurile de analiză şi control, inclusiv etapa obligatorie de avizare prevăzută în cadrul mecanismului de cooperare cu Comisia Europeană, având în vedere constatarea încălcării TFUE.
Pentru a nu perturba funcţionarea pieţei, băncile au la dispoziţie o perioadă de 60 zile de la primirea motivării deciziei de sancţionare pentru a prezenta planuri de măsuri prin care vor elimina practicile anticoncurenţiale. Aceste planuri vor fi aprobate de către Consiliul Concurenţei, oferind astfel băncilor certitudine juridică”, precizează instituţia.
Ce este ROBOR și ce spune legea
ROBOR este rata de referinţă a pieţei monetare interbancare ce influenţează calculul dobânzilor pentru creditele acordate persoanelor juridice (inclusiv entităţi ale statului, precum autorităţi publice locale), dar şi calculul dobânzilor pentru persoanele fizice care au credite acordate anterior anului 2019 şi nu au făcut cerere să treacă la IRCC. Legislaţia în domeniul concurenţei interzice orice înţelegeri între companii care împiedică, restrâng sau denaturează concurenţa pe piaţa românească.
Deciziile Consiliului Concurenţei sunt executorii, iar amenzile aplicate reprezintă venituri la bugetul de stat. Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) pune în aplicare decizia de sancţionare a autorităţii de concurenţă şi execută amenzile.
Decizia autorităţii de concurenţă poate fi atacată la Curtea de Apel în 30 de zile de la comunicarea motivării.
Citește și: Comisia Europeană: România riscă stagnarea economică în 2026
