Nicușor Dan ar scăpa la limită de un eventual vot de demitere din funcție. Asta arată datele unui sondaj INSCOP, realizat în luna mai. Remus Ștefureac explică reticența publicului prin dorința de a evita incertitudinea politică și economică în plin an electoral.
Nicușor Dan, salvat la limită de la demitere
Dacă duminica viitoare ar fi organizat un referendum privind demiterea președintelui, 44% dintre români declară că ar vota pentru demiterea lui Nicușor Dan, în timp ce 50,7% ar vota împotriva demiterii. 5,4% nu știu sau nu răspund.
Dacă sunt excluși cei 5,4% dintre respondenți care nu știu sau nu răspund la această întrebare, rezultă că 53,1% dintre români ar vota împotriva demiterii președintelui, în timp ce 46,9% ar vota pentru demitere în cazul organizării unui referendum.
„Dacă îi excludem pe cei 5,4% dintre respondenți care nu știu sau nu răspund la această întrebare, rezultă că 53,1% dintre români ar vota împotriva demiterii președintelui, în timp ce 46,9% ar vota pentru demitere în cazul organizării unui referendum”, se arată într-un comunicat INSCOP, citat de Digi24.
Opțiunile românilor diferă radical în funcție de orientarea politică, mediul de rezidență și canalele de informare.
Cine dorește demiterea președintelui?
Ar vota pentru demiterea președintelui Nicușor Dan într-o proporție mai mare decât restul populației:
- Votanții AUR (77%)
- Persoanele cu educație primară (63%)
- Locuitorii din mediul rural (55%)
- Utilizatorii Tiktok (59%)
Cine se opune demiterii?
Ar vota împotriva demiterii președintelui, într-un procent mai ridicat decât media:
- Votanții PNL (86%), USR (86%) și PSD (59%)
- Persoanele peste 60 de ani (59%)
- Cei cu educație superioară (73%)
- Locuitorii din București (68%) și din urbanul mare (61%)
Ce spune legea despre procedura de suspendare
Parlamentarii partidului extremist SOS România au inițiat procedura pentru suspendarea președintelui în Parlament, dar ei nu au numărul necesar de semnături. Și partidul extremist AUR a amenințat cu declanșarea procedurii, dar nici așa nu sunt suficiente semnături.
Pentru a declanșa procedura de suspendare din funcție a președintelui României e nevoie de votul a cel puțin o treime din numărul total al deputaților și senatorilor. Conform Constituției României (Articolul 95, alineatul 1), propunerea de suspendare poate fi inițiată doar dacă președintele a săvârșit fapte grave prin care încalcă prevederile Constituției.
Această inițiativă, semnată de cel puțin o treime din parlamentari, se comunică imediat președintelui și se trimite Curții Constituționale (CCR) pentru un aviz consultativ, înainte de a fi supusă la votul decisiv în ședința comună a Parlamentului.
Analiza INSCOP: De ce refuză românii un nou șoc politic
Directorul INSCOP Research explică motivele pentru care publicul larg tinde să blocheze o astfel de inițiativă radicală în acest moment.
„Demiterea președintelui Nicușor Dan printr-un eventual referendum nu are susținere în societatea românească, nici măcar în urma aplicării unei întrebări care testează o situație ipotetică. Proximitatea față de momentul electoral din 2025 și riscurile sistemice percepute de majoritatea alegătorilor, în contextul electoral tensionat din 2024-2025, alimentează ostilitatea publicului față de un referendum de demitere a președintelui, care nu ar face decât să amplifice incertitudinile politice deja uriașe și costisitoare din punct de vedere economic și social.
Altfel spus, în pofida polarizărilor politice contextuale, perspectiva unui moment de ruptură de o asemenea amploare strânge rândurile și determină revenirea populației la granițele bazinelor electorale configurate în turul doi al alegerilor prezidențiale”, a declarat Remus Ștefureac, director INSCOP Research.
Metodologia sondajului
Sondajul a fost făcut în perioada 11-14 mai 2026, prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu aleator fiind de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de $\pm 3\%$, la un grad de încredere de 95%.
