Joi, 21 mai, sunt prăznuiţi Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, ocazie cu care foarte mulţi români îşi aniversează onomastica. Tot astăzi, creștinii ortodocși celebrează Înălțarea Domnului (Ispasul) și Ziua Eroilor.
Sfinții Constantin și Elena: Câți români își sărbătoresc onomastica
Circa 1,8 milioane de români își sărbătoresc onomastica joi, dintre care peste 1,1 milioane de femei și aproximativ 667.000 de bărbați.
Potrivit datelor furnizate de Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor, cel mai întâlnit nume masculin este Constantin – 416.627. Este urmat de Cosmin – 116.691, Costel – 73.540, Costică – 22.993, Costin – 22.257 și Costinel – 10.475.
Pe 21 mai sunt sărbătoriți și bărbații care poartă numele: Constandin, Constanțiu, Costache, Costea, Costeluș, Costi.
Topul celor mai frecvente nume feminine
Totodată, 824.187 de femei poartă numele de Elena, Ileana – 92.020, Lenuța – 59.618, Constanța – 38.456, Ilinca – 30.798, Constantina – 18.716, Eleonora – 14.345.
De asemenea, sunt sărbătorite și cele care poartă numele: Constandina, Costica, Costina, Costinela, Ela, Eli, Ilenuș, Ilenuța, Ilina, Leana, Leanca, Lena, Leni, Nuța, Nuți, Nuțica, Tanța, Tanți, Tănțica.
Cine au fost Sfinții Împărați Constantin și Elena
Sfinții Mari Împărați și Întocmai cu Apostolii Constantin și mama sa, Elena, pomeniți în calendarul creștin ortodox la 21 mai, sunt primii împărați creștini. Pentru marea contribuție la răspândirea și înflorirea creștinismului, Constantin și mama sa au fost trecuți de Biserica Ortodoxă în rândul sfinților și sunt socotiți „întocmai cu Apostolii”.
Înălţarea Domnului sau Ispasul
Tot astăzi, ortodocşii sărbătoresc Înălţarea Domnului. Este ultima zi în care se pot înroşi ouă până la Paştele viitor, în care se taie mieii, iar în unele zone oamenii se “bat” cu leuştean, ca să fie feriţi de rele şi de boli, scrie news.ro
Începând din secolul al IV-lea, Înălţarea este celebrată atât în Răsărit, cât şi în Apus la 40 de zile după Paşte, întotdeauna într’o zi de joi. Înainte de fixarea acestei zile, evenimentul era prăznuit de Rusalii.
Oamenii se salută în această zi cu formulele „Hristos s-a Înălţat!” şi „Adevărat s-a Înălţat!”.
Istoricul și semnificația biblică
Timp de patruzeci de zile de la Înviere, Iisus Hristos s-a arătat ucenicilor săi şi prin multe semne doveditoare i-a încredinţat că el este Mântuitorul înviat.
La sfârşitul celor 40 de zile, Mântuitorul s-a arătat pentru ultima dată ucenicilor săi, le-a făgăduit trimiterea Duhului Sfânt şi, mergând în afara Ierusalimului, s-a înălţat la cer sub privirile lor.
Potrivit tradiţiei, locul de pe care Mântuitorul Hristos s-a înălţat la cer este situat la Ierusalim, pe Muntele Măslinilor. Micuţa capelă rotundă de acolo păstrează încă o piatră imprimată cu urma piciorului lui Hristos. Capela Înălţării Domnului este un loc de închinăciune, atât pentru creştini, cât şi pentru musulmani.
Ziua Eroilor: Moment de reculegere națională
De sărbătoarea Înălţării Domnului este şi Ziua Eroilor, în toate catedralele, bisericile, mănăstirile, cimitirele, la troiţele şi monumentele închinate acestora fiind făcute praznice de pomenire. Clopotele bisericilor sunt trase în semn de reculegere și recunoştinţă faţă de eroii care s-au jertfit pentru neam, credinţă şi ţară.
Pomenirea eroilor la sărbătoarea Înălţării Domnului a fost hotărâtă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în 1920. Această decizie a fost consfinţită prin alte două hotărâri sinodale din anii 1999 şi 2001 prin care această zi a fost proclamată ca sărbătoare naţională bisericească.
În toate lăcaşele de cult din ţară se vor trage clopotele la ora 12.00, iar în instituţiile publice se va păstra un moment de reculegere în semn de omagiu pentru eroii Patriei.
În memoria eroilor români şi pentru a cinsti faptele lor de vitejie în apărarea ţării, Catedrala Naţională din Bucureşti poartă hramul Înălţării Domnului, Ziua Eroilor. Al doilea hram al lăcaşului de cult este Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României.
Tradiţii şi obiceiuri de Ispas
În popor, sărbătoarea Înălţării Domnului se mai numeşte şi Ispas, după numele ciobanului care a stat ascuns după pietre, a urmărit uimit şi apoi a povestit înălţarea domnului.
- Plantele de leac: De Ispas, în unele zone, oamenii îşi pun la brâu frunze de nuc, pentru că se crede că şi Iisus a avut când s-a înălţat la ceruri, şi se bat cu leuştean, ca să fie feriţi de rele şi de boli. În această zi se sfinţesc plantele de leac, leuşteanul, paltinul şi alunul.
- Trecerea în Rai: Tot în tradiţia populară se spune că cine moare de Ispas nu mai trece prin Judecata de Apoi, ci ajunge direct în Rai.
- Moșii de Ispas: La Înălţarea Domnului sunt, în unele zone, Moşii de Ispas, când se fac pomeniri pentru morţi, mormintele sunt împodobite cu crengi de paltin, iar oamenii îşi pun la ferestre frunze de leuştean. Se fac pomeni pentru morţi, împărţindu-se mai ales pâine caldă, brânză, ceapă verde şi rachiu.
- Paștele Cailor: Sărbătoarea se mai numeşte şi Paştele Cailor, pentru că, potrivit unei legende populare, când Fecioara Maria îl năştea pe Mântuitor, caii făceau mare zarvă. Atunci, Fecioara Maria ar fi spus ca aceste animale să rămână mereu flămânde, cu excepţia unei singure zile – Paştele cailor. Această sărbătoare se ţine doar când Paştele ortodox coincide cu cel catolic.
Foto: A fost generată cu ajutorul AI
Citește și: Supercar Show și party la Promenada Craiova
