Tezaurul din Dolj: Ce ascund motivele florale de pe costume?

Delia Pătru
Tezaurul din Dolj: Costumul popular. Foto: Muzeul Olteniei
Tezaurul din Dolj: Costumul popular. Foto: Muzeul Olteniei

În Dolj, floarea depășește rolul estetic, fiind un simbol sacru al fertilității, regenerării și feminității. Iar portul popular doljean, care se remarcă prin bogăția ornamentală și prin rafinamentul motivelor decorative, pune un accent sporit pe motivele florale, care ocupă un loc privilegiat.


Astfel, motivele florale domină costumele femeilor tinere (pe piept, umeri, mâneci și poale), în timp ce portul bărbătesc rămâne sobru.

Asta o dovedesc datele furnizate de cercetările de teren în localitățile Desa, Rast, Castranova, Segarcea, Valea Stanciului, Bârca, Apele Vii, precum și din cercetarea patrimoniului textil existent la Muzeul Olteniei, provenind din satele din Dolj, din Filiași până la cele de pe malul Dunării, spun muzeografii de la Muzeul Olteniei.

”În arta tradițională oltenească, floarea nu este doar un element estetic, ci un simbol complex, asociat filozofiilor ancestrale despre viață, fertilitate, regenerare, frumusețe și echilibru cosmic. Predilecția pentru motivele florale reflectă relația profundă dintre comunitatea rurală și universul vegetal, natura fiind percepută ca un spațiu sacru, generator de viață și armonie”, susține dr. Roxana Deca, muzeograf – Secția de Etnografie a Muzeului Olteniei.


Dispunerea ornamentelor pe costumul femeiesc și bărbătesc

În Dolj, florile apar cu precădere pe cămășile femeiești, fiind amplasate într-un mod măsurat, pe anumite spații: cu predilecție pe marginile pieselor de la costum, pe pieptul cămășilor, pe umeri, de-a lungul mânecilor, în partea de jos a poalelor.

”Florile sunt adesea stilizate geometric, fără a pierde legătura cu modelul natural original. Apar felurite motive vegetale și florale alese pe vâlnic sau pe cămașă cu o amploare impresionantă, creând un echilibru cromatic fericit cu fondul monocrom al piesei respective din costum.”

Costumul bărbătesc din zonă respectă liniile generale de sobrietate și rezervă, ca rezultat al contrastului alb-negru care caracterizează portul bărbătesc din întreaga Oltenie, motivele decorative fiind rezervate cu precădere cămășilor de sărbătoare bărbătești.

Tezaurul din Dolj: Costumul popular. Foto: Muzeul Olteniei
Tezaurul din Dolj Costumul popular Foto Muzeul Olteniei

Materiale și tehnici de cusut vechi

Materialele folosite pentru brodat sunt arniciul, mătasea și lâna. Tehnicile sunt:

  • Cusătura în punct de cruce
  • Peste fir și la un fir
  • Feston
  • Broderie cu cheițe simple
  • Ajur sau șabac

Tehnicile de ornamentare a pieselor de lână urmează criterii de diversificare pornind de la diferențierile pe criterii de vârstă și de sex, având o mai mare frecvență a reprezentării pe piesele de costum femeiesc, mai ales pe costumele femeilor tinere.

Cele mai frecvente motive florale întâlnite

Dintre motivele florale cele mai des reprezentate regăsim:

  • Trandafirul, garoafa, laleaua și bujorul
  • Vița de vie (motiv simbolic)
  • Spicul înflorit
  • Florile de primăvară și florile de câmp (reprezentate ca mici inflorescențe dispuse repetitiv)

”Prezența florilor pe costumul popular doljean este strâns legată de sensibilitatea artistică a femeii din satul tradițional”, adaugă dr. Roxana Deca.

Navy skirt with bright, multicolored floral embroidery and a red hem, held by a hand at the waist.

Identitatea culturală și cromatica specifică Doljului

Din perspectivă simbolică, floarea este asociată feminității, de aceea, nu întâmplător, în ornamentica costumului din Dolj predomină florile considerate purtătoare de energie protectoare și fertilizatoare. Cromatica utilizată este compusă din roșu, negru, verde, albastru sau galben.

Și astăzi, motivele florale continuă să reprezinte unul dintre cele mai recognoscibile elemente definitorii pentru arealul Doljului, lucru care dovedește continuitatea sensibilității estetice a satului românesc și capacitatea patrimoniului textil de a transmite, peste generații, identitatea culturală a comunităților oltenești.

Citește și: Ansamblul de Dans Popular „Maria Tănase” a reprezentat România la Festivalul DANSES DE L’ANTIGA CORONA D’ARAGÓ

author avatar
Delia Pătru
Delia Pătru s-a dedicat jurnalismului de aproape 18 ani. Dacă primii ani au format-o in presa scrisa, ultimii 8 ani, în rolul de editor online la Jurnalul Olteniei, au învățat-o cum să aducă știrea mai aproape de oameni, în timp real. Crede cu tărie că, indiferent de suportul pe care citim, hârtie sau ecran, calitatea informației rămâne principală.
Distribuie acest articol