În contextul speculațiilor recente privind poziționarea sa externă, Nicușor Dan a clarificat terminologia folosită în discursurile sale oficiale. Acesta subliniază că alegerea cuvântului „pro-occidental” în detrimentul celui de „pro-european” nu este o distanțare de valorile de la Bruxelles, ci o afirmare a unui concept mult mai vast și strategic.
Nicușor Dan: De ce ”pro-occidental” și nu „pro-european”
Conform declarațiilor președintelui, termenul „pro-occidental” integrează triada pe care se sprijină securitatea și dezvoltarea țării: Uniunea Europeană, Statele Unite și NATO. Această abordare este în concordanță cu Strategia de Apărare a României.
„Abordarea strategică a României în ceea ce privește politica externă a rămas neschimbată. Discuțiile interne intense din această perioadă nu afectează în niciun fel pilonii fundamentali pe care ne bazăm de decenii – Uniunea Europeană, SUA și NATO. De altfel, termenul ‘pro-occidental’ integrează acești trei piloni de politică externă ai României”, a scris Nicușor Dan pe Facebook.
Președintele a ținut să asigure partenerii internaționali că „nu există nicio șansă ca forțe antioccidentale să existe în viitoarea majoritate” guvernamentală, garantând predictibilitatea asumată de România în ultimele două decenii.
”Mesajul meu ferm este acesta: dezbaterea internă politică este specifică democrației, însă niciun moment nu sunt puse în discuție direcția noastră europeană, relația cu Statele Unite și o atitudine corectă în cadrul NATO.”
Clarificări privind discursul de Ziua Europei
Pe de altă parte, Nicușor Dan a respins ferm, în conferința de presă de la Forumul de Securitate la Marea Neagră şi Balcani, interpretările conform cărora ar fi criticat Uniunea Europeană în mesajul său din 9 mai. Din contră, intenția a fost să stimuleze dezbaterile publice, subliniind în același timp că societatea românească nu este suficient de conectată la aceste discuții.
„Ce am încercat eu să spun în acel discurs de Ziua Europei este că Europa este un organism viu cu dezbateri foarte puternice la care noi, societatea românească, nu este conectată. (…) Nu am criticat. Dacă vă uitați la structura discursului, am spus, da, Europa a făcut greșeli, dar Europa este un organism viu, democratic, în care toate aceste lucruri se dezbat cu cărțile pe masă în mod direct”, a afirmat președintele.
Mai mult, acesta a precizat că discursul a fost un fel de declaraţie de afecţiune faţă de Europa.
„Mie mi s-a părut că atunci când l-am conceput şi imediat după ce l-am rostit, mi s-a părut că a fost un fel de declaraţie de afecţiune faţă de Europa. Adică România, noi, societatea românească, trebuie să ne raportăm cu adevărat la Europa. Şi asta conectat cu problemele pe care Europa le discută. Dacă ne referim la Europa aşa ca la o icoană, nu o să ajungem nicăieri.”
Șeful statului consideră că românii și clasa politică tind să privească Europa ca pe o „icoană”, fără a participa activ la subiectele fierbinți, precum situația din Ucraina sau direcțiile de dezvoltare ale Uniunii.
„Dacă ne referim la Europa așa ca la o icoană, nu o să ajungem nicăieri. Interesul meu a fost tocmai de a stimula dezbaterea, nu să mă poziționez împotriva Europei”, a punctat președintele.
Pragmatism în locul ideologiei
Nicușor Dan a oferit și exemple de domenii în care consideră că Europa trebuie să evolueze, menționând că abordarea pe mediu a fost adesea „mai mult ideologică decât pragmatică”. Acesta pledează pentru:
- O piață unică mult mai integrată.
- O piață a energiei consolidată la nivel continental.
„Abordarea pe mediu a fost mai mult ideologică decât pragmatică.”
„Europa are nevoie de o piață unică mai integrată, de o piață a energiei mai integrată”, a mai spus președintele.
Bilanțul a 20 de ani de modernizare
De la Palatul Cotroceni, Dan a reamintit beneficiile economice clare ale drumului european și occidental: modernizarea infrastructurii, creșterea prosperității și faptul că salariul mediu al românilor s-a triplat. Deși a recunoscut existența unor probleme persistente precum corupția, concluzia președintelui este categorică: „românii o duc mai bine decât o duceau în urmă cu 20 de ani”.
