Orașul Ocnele Mari este o destinație turistică faimoasă pentru salinele sale. Localitatea este și un veritabil muzeu în aer liber. Cu 12 biserici impresionante, aceasta păstrează vii ctitoriile unor domnitori mari. Printre aceștia se numără Constantin Brâncoveanu, Matei Basarab și Radu de la Afumați.
Bijuterii arhitecturale și ctitorii domnești
În centrul localității se află Biserica Sfântul Gheorghe Domnesc. Este o bijuterie ridicată în 1676 de Constantin Brâncoveanu. Construcția folosește cărămidă îngustă din secolul al XVII-lea. Impresionează prin turlele masive și ferestrele sculptate în piatră. Tot aici găsim o cruce de piatră din timpul lui Matei Basarab.
Biserica Adormirea Maicii Domnului datează din anul 1560. Aceasta a fost începută în vremea lui Radu de la Afumați. Deși a fost afectată de cutremurul din 1940, zidurile păstrează stilul epocii lui Matei Basarab.
În zona Țeica regăsim stilul postbrâncovenesc. Biserica Sfinții Gheorghe și Dumitru și Biserica Sfânta Treime din Buda completează acest tablou. Ele au pridvoare deschise și arcade elegante.
Mănăstiri vechi și lăcașuri inedite
Biserica Sfântul Nicolae – Slătioarele a funcționat ca mănăstire. A fost ctitorită de Doamna Ecaterina Salvaressi și reparată de Doamna Elina. Vizitatorii pot admira și azi portretele celor două doamne în interior.
Un caz aparte este Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Broșteni. Este închisă cultului de peste 100 de ani din motive necunoscute. Totuși, păstrează o ușă sculptată în lemn de păr și o pisanie veche.
Biserica Intrarea Maicii în Biserică este cunoscută drept „Biserica Trăistari”. Numele vine de la târgul de traiste folosit la transportul sării. Astăzi, aceasta găzduiește un muzeu cu exponate daco-romane.
Biserica de sare: O construcție spectaculoasă din Ocnele Mari
Biserica Sfânta Varvara se află la 225 de metri adâncime. Este situată chiar în interiorul Salinei Ocnele Mari. Minerii au săpat în peretele de sare pentru a crea acest spațiu. Jilțurile sunt sculptate direct în sare. Pictura a fost realizată prin printuri speciale pe pânză din cauza mediului salin.
Alte lăcașuri pline de poveste
Pe dealurile din jur, alte monumente își spun povestea:
- Lăcașul de cult Sfântul Ioan Gură de Aur (Titireciu): Ridicată pe urmele unei biserici de lemn.
- Sfinții Îngeri (Brad): Are un pridvor brâncovenesc autentic și este înconjurată de brazi.
- Biserica Sfinții Mihail și Gavril: Zidită în 1938 și consolidată după cutremurele secolului trecut.
- Biserica Sfântul Nicolae (Făcăi): Reconstruită în 1970, păstrează vie credința locală.
Declarația oficială a reprezentanților din Ocnele Mari
Redăm integral detaliile oferite de autorități despre istoricul Bisericii de la Buda:
„Datorită vremurilor tulburi biserica a fost refacută în mai multe rânduri de către călugărul Pahomie şi Petre Abagiul în anul 1760. În anul 1838 a fost refăcută de către Gherontie din Bogdanesti, Voicu şi Petre din Pitesti, in 1873 refăcută de preotul Constantin Budeanu. Biserica de la Buda, aşa cum ni se înfăţişează astăzi.
Este o construcţie de mici dimensiuni, având pridvorul deschis, sprijinit pe patru stâlpi cilindrici, dispusă în plan treflat, croită după tipicul ctitoriilor mateine sau postbrâncoveneşti, cu iconostaş de zid şi frumoase ancadramente la ferestre. Existade şi o turlă-clopotniţă din lemn care, nu a rezistat şi s-a renunţat la ea”, au transmis pe o rețea de socializare, reprezentanții Centrului de Informare Turistica Ocnele Mari.
Citește și DN 65 închis în Olt: Rute ocolitoare Slatina-Valea Mare
