Intrare Domnului în Ierusalim se sărbătorește în fiecare an, cu o săptămână înainte de Paște. Anul acesta, Floriile sunt sărbătorite în data de 5 aprilie.
Intrare Domnului în Ierusalim: Tradiții și obiceiuri
Pentru toţi creştinii ortodocşi şi greco-catolici, Duminica Floriilor reprezintă florile virtuţilor adunate în timpul postului prin lumina rugăciunii, smerenia postirii, bunătatea inimii milostive şi darnice şi curăţenia minţii dobândite prin pocăinţă. Cu ziua de Florii, numită şi Duminica Stâlpilor, începe Săptămâna Patimilor, ultima a Postului Paştilor, în care creştinii se pregătesc să întâmpine marea sărbătoare a Învierii Domnului, potrivit libertatea.ro
Semnificația biblică a intrării în Ierusalim
Duminica Floriilor marchează intrarea Domnului în Ierusalim pe un asin, întâmpinat cu flori și ramuri de măslin de mii de oameni care îl aclamau: „Osana! Bine este cuvântat Cel ce vine în numele Domnului!”. Această sărbătoare este una dintre cele mai importante, fiind singura dată când Mântuitorul a acceptat să fie aclamat ca împărat.
În vechime, ziua se mai numea:
- Duminica aspiranţilor: Catehumenii cereau admiterea la botez.
- Duminica graţierilor: Împăraţii acordau graţieri în cinstea sărbătorii.
Tradiția salciei sfințite și legenda Maicii Domnului
După un obicei generalizat din secolul al IV-lea, în biserici se aduc ramuri de salcie care sunt binecuvântate înainte de Liturghie. Salcia înlocuieşte ramurile de măslin şi finic, absente în România.
„Potrivit unei legende, salcia s-ar fi făcut punte peste un râu pentru Maica Domnului, ajutând-o să îşi continue drumul. Drept mulţumire, Fecioara Maria a dăruit sfinţenie salciei.”
Utilizări ale salciei în gospodărie
- Sănătate: Oamenii înghiţeau mâţisorii pentru a fi feriţi de boli.
- Protecție: Ramurile erau puse la icoane sau aruncate în foc în timpul furtunilor pentru a împrăştia norii de grindină.
- Agricultură: Vitele primeau salcie pentru a fi sănătoase, iar apicultorii înconjurau stupii cu ramuri sfințite.
Obiceiuri de Sâmbăta lui Lazăr și Moșii de Florii
În sâmbăta dinaintea Floriilor, femeile gătesc plăcinte și le împart de pomană. Tradiția spune că Lazăr a murit de „dor de plăcinte”. Tot în această zi, în anumite zone, se merge cu colindul Lazăriţa, unde o fată îmbrăcată în mireasă povestește drama lui Lazăr.
În seara de ajun, numită Moşii de Florii, se organizează pelerinaje între biserici pentru a binecuvânta localitatea și locuitorii săi.
Superstiții și credințe populare: „Nunta Urzicilor”
Sărbătoarea Floriilor este însoțită de numeroase credințe străvechi:
- Nunta Urzicilor: Se spune că de Florii urzicile înfloresc și nu mai sunt bune de mâncat.
- Igiena personală: În Muntenia, se crede că cine se spală pe cap de Florii va albi ca pomii (excepție făcând apa descântată).
- Prognoza meteo: Cum este vremea de Florii, așa va fi și de Paște.
- Puterea peștelui: Cine mănâncă pește în această zi se va lecui de orice boală, preparatele având puteri tămăduitoare.
Cine își serbează onomastica de Florii?
Aproape 1,5 milioane de români (850.848 femei şi 634.935 bărbaţi) își sărbătoresc onomastica. Cele mai frecvente nume sunt: Viorica, Florentina, Florica, Camelia, Violeta, Lăcrimioara, Florin, Viorel, Florian, Mugurel, Narcis, Laurențiu. Alte nume celebrate: Anemona, Brânduşa, Codrin, Crina, Dalia, Delia, Gentiana, Iasmina, Iris, Malina, Margareta, Roza, Zambila.
Citește și: Brâncuși la Berlin: Cea mai mare expoziție din Europa
