Scutul antirachetă de la Deveselu este un element de descurajare și un element de securitate fantastic, a declarat ministrul Apărării, Radu Miruță. El a adăugat că sistemul poate intercepta „cu certitudine” eventuale rachete cu rază lungă de acţiune transmise din Iran. Totuși, acesta apreciază că un astfel de scenariu este puțin probabil, deoarece rachetele ar trebui să traverseze alte state care dețin propriile sisteme radar și de apărare.
”Când cineva se gândeşte ca o rachetă balistică să traverseze o zonă pe care scutul de la Deveselu o mătură, îşi dă seama că pe acolo nu poate să treacă”, a transmis ministrul.
Scutul de la Deveselu: Protecție maximă contra rachetelor
Invitat la Antena 3CNN, Radu Miruță a afirmat că scutul de la Deveselu a fost proiectat şi a fost poziţionat în principal pentru două aspecte.
”Pentru plecarea rachetelor din Rusia şi pentru coborarea rachetelor dinspre Iran. Doar acolo este segmentul în care rachetele pot fi interceptate, pe segmentul de plecare şi pe segmentul de coborâre. Geometric, de la Deveselu sunt acoperite aceste ambele scenarii. Funcţionează. S-a dovedit funcţional pe nave în Marea Mediterană. Îl avem în România şi este un element de securitate fantastic”.
Radu Miruţă a reiterat ideea că scutul este un element de descurajare: ”Când cineva se gândeşte ca o rachetă balistică să traverseze o zonă pe care scutul de la Deveselu o mătură, îşi dă seama că pe acolo nu poate să treacă. Şi asta este un element care ne sporeşte nouă capacitatea de a descuraja. Te descurajezi să ai o astfel de acţiune pentru că ştii, unu, că vei fi interceptat, nu-ţi vei atinge scopul, doi, ştii că se întâmplă asta într-o ţară membră NATO, care implică reacţia tuturor ţărilor membre NATO în ansamblu, conform Tratatului.”
Potrivit acestuia, modul în care Iranul și-a extins conflictul în regiune arată, de fapt, că evită o confruntare cu Alianța Nord-Atlantică.
„Au extins către țările din Golf, aproape ca un cerc. Au decupat din cercul ăsta un sector care are legătură cu țările membre NATO. Cu Turcia e decupat. Asta pe noi ne face să credem, ne suplimentează informațiile pe care le procesăm, că nu este intenție din partea Iranului de a irita NATO. Au o situație militară cu Statele Unite, o situațiune militară cu Israel, s-a extins în regiune cu țările arabe, dar nu este indiciu că ar fi preocupate să deschidă un front și cu NATO.”
Analiza relației dintre Iran, NATO și securitatea României
Ministrul a explicat și cum funcționează mecanismul de alertă al NATO. Potrivit acestuia, un atac surpriză este aproape imposibil.
„În strategia pe care o avem, cu până la 60 de zile înainte, sunt elemente concrete care generează reacția NATO, reacție a unei țări membre NATO sau a tuturor țărilor membre NATO. Așadar, până în momentul zero, sunt zile bune înainte, până la 60 de zile în care se știe cu certitudine că se va întâmpla asta. Nu mă aștept ca într-o dimineață să se întâmple ceva pentru care România, NATO să nu aibă habar”, a mai spus Radu Miruță la Antena 3 CNN.
Ministrul a reiterat că nu există informaţii care să arate că România ar putea fi atacată. Armata Română analizează constant situația dinamică din Orientul Mijlociu, dar în prezent nu există indicii de natură militară îngrijorătoare.
„Urmărim în fiecare moment cum se desfășoară conflictul militar de acolo, pentru a ne acorda orice decizie în funcție de ce se întâmplă. Situația este una dinamică. Pe datele pe care le avem, nu există astfel de indicii și din declarațiile – chiar într-o țară cum este Iranul aflată în război – declarațiile transmise de acolo au fost pe situație politică și pe consecințe juridice. Nu a fost pronunțat cuvântul militar. Nu luăm în calcul până acum o astfel de ipoteză”, spune ministrul.
În ciuda declarațiilor recente ale ambasadorului Iranului la Sofia, care avertiza România să rămână neutră, oficialii Guvernului român mențin o poziție calmă, bazată pe datele serviciilor de monitorizare care nu confirmă o amenințare reală la adresa securității naționale.
Citește și: Alertă la Deveselu: Ce înseamnă nivelul BRAVO pentru scut
