Secția de Științele Naturii a Muzeului Olteniei a găzduit marți o întâlnire specială. Experți și cadre universitare au discutat despre resursele de apă și climă din Oltenia. Evenimentul a celebrat Zilele Mondiale ale Apei și Meteorologiei. Tema aleasă de ONU a fost: „Apa și egalitatea de gen – Acolo unde apa ajunge, egalitatea crește”.
Coordonatorul acțiunii, dr. biolog Olivia Cioboiu, a explicat legătura dintre fenomenele globale și viața noastră de zi cu zi. Luna martie aduce în prim-plan protejarea ghețarilor și importanța meteorologiei.
„Aceste zile au scopul de a vorbi despre apa care este vitală pentru viață și despre relația dintre ghețari, variabilitate climatică și sănătatea planetei. În contextul încălzirii globale și al fenomenelor extreme, apa asigură egalitatea între noi”, a declarat dr. Olivia Cioboiu.
Comorile naturale de lângă Craiova: Complexul Preajba-Făcăi
O atenție deosebită a fost acordată complexului lacustru Preajba-Făcăi. Acesta este un adevărat „laborator natural” la doar 6 km de oraș. Din păcate, studiile din ultimii 25 de ani arată că numărul lacurilor a scăzut de la 13 la 9.
Cercetările biologice au identificat 68 de specii de alge. Totuși, au fost găsite și urme de metale grele în cochiliile melcilor de apă. Deși sunt sub limitele admise, poluarea și nutrienții din agricultură rămân provocări pentru biodiversitatea locală.
Lacurile urbane: Unde se relaxează craiovenii?
Conf. univ. dr. Oana Mititelu-Ionuș a prezentat un studiu despre „infrastructura verde-albastră” a Craiovei. Cu ajutorul tehnologiei GIS, au fost cartografiate 10 lacuri în oraș.
„O provocare a fost terminologia; în mediul urban toate sunt lacuri, nu bălți. Am măsurat accesibilitatea pietonală, iar rezultatele arată că zonele centrale (Parcul Romanescu, Grădina Botanică) sunt accesibile în 15-20 de minute, în timp ce lacurile periferice precum Tanchiștilor sau Cernele sunt mai greu accesibile din cauza barierei reprezentate de calea ferată sau centura de nord. Studiul a relevat că, deși există o dorință mare de recreere outdoor, craiovenii depind încă masiv de mașina personală pentru a ajunge la aceste oaze de verdeață”, a explicat dr. Oana Mititelu-Ionuș.
Accesul la apă potabilă în Oltenia: Provocările din mediul rural
În orașe, accesul la apă este complet, dar la sat situația este diferită. Dr. chimist Sanda Adina Marian (ABA Jiu) a oferit date importante. În județul Dolj, aproximativ 56% dintre sate sunt conectate la rețeaua publică.
„Trăind la oraș, nu ne imaginăm că există zone unde oamenii încă beau apă din fântâni cu depășiri la indicatorii fizico-chimici. Tendința este de a folosi apa din straturile de adâncime, care este mai protejată de poluare decât cea de suprafață. Protejăm aceste resurse inclusiv prin interzicerea forajelor de adâncime pentru irigații, rezervându-le exclusiv pentru consumul potabil”, a declarat dr. Sanda Marian.
Pentru a asigura apă curată, numărul captărilor subterane a crescut semnificativ în ultimii ani, ajungând la 348 în 2025.
Oltenia: O responsabilitate comună pentru apele noastre
Evenimentul s-a încheiat cu un mesaj de solidaritate. Tratarea apei din râul Jiu pentru a deveni potabilă este un proces esențial. Gestionarea inteligentă a resurselor este singura cale prin care Oltenia poate face față secetei sau temperaturilor extreme.
Citește și Șofer din Olt, fără permis după ce a lovit o ambulanță
