În contextul războiului din Iran, parlamentul României a votat miercuri cererea Washingtonului de a desfășura temporar avioane de realimentare, echipamente și trupe în România. Nicușor Dan a subliniat că aceste echipamente sunt strict defensive și vor fi dislocate în baza parteneriatului strategic.
- România și războiul din Iran: Cum s-au poziționat liderii din Europa
- Poziția oficială a Uniunii Europene: „Reținere maximă”
- Marea Britanie: Între alianța cu SUA și furia lui Donald Trump
- Spania și opoziția fermă față de intervenția militară
- Franța și Italia: Protecție navală și asistență în Golf
- Germania se teme de un nou „scenariu Irak”
- Grecia și Turcia: Securitatea la granițele de est
- România a aprobat cererea SUA de dislocare a forțelor militare
Dar cum au acționat până acum celelalte state europene?
România și războiul din Iran: Cum s-au poziționat liderii din Europa
Liderii din Europa au cerut în general reținere și soluții diplomatice, avertizând că extinderea conflictului ar putea destabiliza Orientul Mijlociu, ar putea perturba și mai grav piețele energetice și ar putea atrage Europa într-o criză mai amplă, scrie hotnews.ro. Pentru multe guverne, provocarea constă în a găsi un echilibru între legăturile de securitate de lungă durată cu SUA și temerile că conflictul ar putea scăpa de sub control.
Poziția oficială a Uniunii Europene: „Reținere maximă”
Oficialii UE s-au mișcat rapid pentru a defini răspunsul continentului, cerând „reținere maximă” și reluarea eforturilor diplomatice. Liderii au evitat să susțină loviturile americano-israeliene, punând accent pe dreptul internațional și pe protecția civililor. Diplomații spun că prioritatea este prevenirea extinderii conflictului.
Marea Britanie: Între alianța cu SUA și furia lui Donald Trump
În afara UE, Marea Britanie a încercat să mențină un echilibru delicat. Prim-ministrul Keir Starmer a refuzat participarea directă la loviturile militare, subliniind importanța securității regionale.
Abordarea prudentă a lui Starmer a atras critici dure din partea președintelui american Donald Trump. Într-unul dintre mesajele sale, Trump l-a ironizat pe premierul britanic, spunând că „nu este Winston Churchill”. Starmer a recunoscut că războiul SUA-Israel va afecta „probabil” populația din țara sa din cauza impactului economic asupra piețelor de energie.
Spania și opoziția fermă față de intervenția militară
Spania a devenit cel mai vocal critic european al războiului. Prim-ministrul Pedro Sánchez a condamnat loviturile militare drept o acțiune unilaterală. Madridul a respins solicitările SUA de a folosi bazele spaniole, argumentând necesitatea unui mandat juridic clar.
Ca replică, administrația Trump a amenințat cu represalii economice severe împotriva Madridului.
Franța și Italia: Protecție navală și asistență în Golf
Franța mobilizează grupul de portavioane
Președintele Emmanuel Macron a condamnat răspunsul „disproporționat” al Iranului, dar a avertizat că acest conflict „atrage consecințe grave”.
„Poporul iranian trebuie, de asemenea, să poată să-și construiască liber viitorul”, a spus el.
Franța a anunțat trimiterea a 12 nave militare, inclusiv grupul său de portavioane, în Marea Mediterană și Marea Roșie.
Războiul din Iran: Italia oferă scut de apărare aeriană
Giorgia Meloni a anunțat trimiterea de ajutoare pentru apărare aeriană țărilor din Golf.
„Intenționăm să trimitem asistență țărilor din Golf… zeci de mii de italieni locuiesc în regiune și aproximativ 2.000 de soldați italieni sunt desfășurați acolo – oameni pe care vrem și trebuie să-i protejăm”, a declarat premierul italian.
Germania se teme de un nou „scenariu Irak”
Cancelarul german Friedrich Merz a avertizat că loviturile asupra Iranului riscă să ducă la un impas similar invaziei din Irak.
„Suntem extrem de îngrijoraţi de faptul că, în mod evident, nu există un plan comun pentru a pune capăt rapid şi convingător acestui război”, a declarat Merz.
El a subliniat că Germania nu are niciun interes într-un „război fără sfârșit” care să afecteze viabilitatea economică a regiunii.
Grecia și Turcia: Securitatea la granițele de est
Grecia a precizat că participă doar la misiuni defensive, trimițând baterii Patriot în Cipru și Bulgaria.
„Misiunea noastră este defensivă și pașnică”, a declarat premierul Kyriakos Mitsotakis.
De cealaltă parte, președintele turc Recep Erdogan a calificat atacurile SUA drept o „încălcare clară” a dreptului internațional. Totuși, după ce rachete iraniene au încălcat spațiul aerian turc, Ankara a avertizat Teheranul: „Nu suntem o țară care poate fi provocată ușor”, a declarat ministrul de externe Hakan Fidan.
România a aprobat cererea SUA de dislocare a forțelor militare
Decizia Parlamentului a fost adoptată cu 272 de voturi ”pentru” și 18 ”împotrivă”.
”Deciziile importante nu pot fi luate cu vuvuzelele, ci trebuie luate cu responsabilitate. Vă asigur că această propunere este în interesul țării noastre”, a declarat premierul Ilie Bolojan.
