Legea pensiilor magistraților a fost promulgată de președintele Nicușor Dan. El a numit această reformă un „gest de echitate”. Reamintim că, legea a fost declarată constituțională după ce Curtea a respins sesizarea ÎCCJ, subliniind că statul poate plafona cuantumul pensiilor.
Pensiile magistraților: Legea, promulgată de Dan
Președintele Nicușor Dan a promulgat vineri dimineață legea privind reforma pensiilor din justiție. Șeful statului apreciază că „recalibrarea modului de calcul al acestor pensii este un gest de echitate, aşteptat de societatea noastră”, dar menţionează că va susţine măsurile legislative şi administrative cerute de corpul profesional pentru optimizarea condiţiilor în care îşi desfăşoară activitatea.
„Am promulgat în această dimineață legea privind pensiile magistraților, în urma publicării în Monitorul Oficial a deciziei Curții Constituționale. Recalibrarea modului de calcul al acestor pensii este un gest de echitate, așteptat de societatea noastră.
Încrederea cetăţenilor în stat se recâştigă atunci când reformele aşteptate de societate devin realitate. Îi asigur pe magistrați că munca lor este respectată, iar importanța lor în arhitectura statului este pe deplin recunoscută. Voi susține măsurile legislative și administrative cerute de corpul profesional pentru optimizarea condițiilor în care își desfășoară activitatea”, a scris Nicușor Dan pe pagina sa de Facebook.
Decizia CCR și motivarea constituționalității
Curtea Constituțională a României (CCR) a publicat joi, 26 februarie, motivarea în cazul deciziei prin care a declarat constituțional proiectul privind pensiile magistraților, prin care a respins sesizarea ÎCCJ. Motivarea a fost publicată în Monitorul Oficial, notează digi24.ro
După publicarea motivării CCR în Monitorul Oficial, preşedintele Nicuşor Dan avea un termen de 10 zile pentru a promulga legea. Motivarea Curţii Constituţionale are 38 de pagini. În motivare, Curtea Constituţională a statuat că:
„Nici Constituţia şi nici vreun instrument juridic internaţional nu prevăd cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze diferite categorii de persoane. Acesta se stabileşte prin legislaţia naţională. În aceste condiţii, legiuitorul poate să prevadă şi o limită minimă a cuantumului pensiei, precum şi plafonul maxim al acesteia. Dreptul la respectarea bunurilor nu poate fi înţeles în sensul că îndreptăţeşte o persoană la o pensie într-un anumit cuantum. De asemenea, cuantumul pensiei reprezintă un bun numai în măsura în care acesta a devenit exigibil”.
În aceste condiţii, a conchis Curtea, nu se încalcă dispoziţiile art.44 din Constituţie privind dreptul de proprietate privată.
Diferențierea între magistrații actuali și viitorii intrați în sistem
Cu privire la actualizarea pensiilor de serviciu, prin Decizia nr. 467 din 2 august 2023, Curtea a statuat că înlocuirea actualizării pensiei în raport cu indemnizația brută cu indicele de inflație aduce o lipsă de previzibilitate pentru cei aflați deja în sistem.
Prin urmare, legiuitorul trebuie să facă diferenţa între persoanele deja aflate în structura sistemului judiciar şi cele care încă nu au accesat acest sistem la data intrării în vigoare a legii. Dacă în primul caz o reglementare precum cea analizată nu poate fi acceptată, în cel de-al doilea caz legiuitorul are o marjă de apreciere.
Reclamațiile magistraților și acuzații la adresa premierului
Judecătorii CCR Mihaela Ciochină, Asztalos Csaba-Ferenc şi Mihai Busuioc au avut o opinie concurentă, în timp ce judecătorii Gheorghe Stan şi Cristian Deliorga au formulat o opinie separată.
Curţile de Apel i-au solicitat preşedintelui Nicuşor Dan să trimită în Parlament o cerere de reexaminare, reclamând situații absurde: un judecător de judecătorie pensionat pe vechea lege ar putea avea o pensie aproape egală cu un judecător de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) pensionat conform noii legi.
Legea pensiilor: Poziția UNJR: „Mentalitate stalinistă”
Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) a intervenit dur, susținând că reexaminarea este „esenţială” pentru garantarea dreptului cetăţenilor la o justiţie independentă.
Judecătorii îl atacă direct pe premierul Ilie Bolojan, acuzându-l de „mentalitate stalinistă” în raporturile dintre puterea executivă şi cea judecătorească, sugerând o imixtiune politică similară perioadelor în care „Partidul era cel care decidea ce hotărâri judecătoreşti trebuie pronunţate”.
