În Oltenia, plantele terapeutică parcurge un traseu evolutiv fascinant: de la planta medicinală culeasă de pe câmp, la planta rituală și, în final, la reprezentarea simbolică protectoare pe pânză. Această sacralizare prin geometrie transformă costumul într-un spațiu al memoriei vii, unde estetica și medicina populară coexistă de secole.
Plantele de leac: Geometria sacră în costumul popular oltenesc
În spațiul cultural al Olteniei, costumul tradițional nu reprezintă doar o expresie estetică, ci un sistem complex de semne, credințe și practici cu funcție identitară și protectivă. Motivele decorative pendulează constant între percepția vizuală și funcția simbolică profundă, potrivit muzeografilor de la Muzeul Olteniei din Craiova.
Adeseori reprezentate în portul oltenesc, mai ales pe cămăși, motivele vegetale asociate plantelor de leac sunt supuse unui proces de geometrizare care le transformă în simboluri condensate, recognoscibile și transmisibile intergenerațional.
Simbolismul filtrat prin geometrie
Conform specialiștilor, trecerea de la formă organică la geometrie nu este întâmplătoare, ci reprezintă o esențializare a puterii vindecătoare.
”Planta nu este redată naturalist în nicio exprimare a artei populare din Oltenia ci, mai degrabă, este filtrată printr-un limbaj decorativ arhaic: romburi, cruci, spirale, linii frânte și compoziții modulare. Această reducere formală nu înseamnă pierderea sensului, ci dimpotrivă, intensificarea lui simbolică”, explică dr. Roxana Deca, muzeograf la Muzeul Olteniei.
În medicina populară, planta de leac nu este doar un remediu fiziologic, ci și un agent de protecție împotriva deochiului, bolii și spiritelor rele.
Funcția de protecție a costumului popular
Structura costumului femeiesc (cămașa, catrințele, vâlnicul, brâul) oferă câmpuri decorative clar delimitate. Fiecare zonă are o funcție precisă: protecție, fertilitate sau continuitate. Motivele vegetale geometrizate apar în zone-cheie, acolo unde corpul era considerat mai vulnerabil.
Costumul devenea un scut activ prin ornamentele sale. Geometrizarea plantelor de leac era făcută cu scopul de a fixa energia plantei în țesătură, creând un câmp protector în jurul purtătoarei.
Repetiția și puterea apotropaică
Nu doar forma, ci și repetitivitatea ornamentului fixează puterea de apărare în pânză. Această logică este similară cu cea a descântecului: ritmul ornamental are o funcție performativă, la fel ca invocarea verbală a binelui.
Deși cercetările recente de teren arată că multe femei nu mai pot identifica planta exactă, sensul simbolic a supraviețuit. Ele recunosc imediat funcția „de apărare” a formei geometrice, demonstrând persistența acestor semne în conștiința colectivă.
Plantele de leac și reprezentarea lor
Printre cele mai cunoscute motive identificate pe cămășile oltenești se numără:
- Busuiocul: Simbol al purificării, redat sub formă de romb cu element central cruciform și structură radială.
- Pelinul: Utilizat pentru alungarea spiritelor malefice, apare sub formă de zig-zag sau linie frântă pe râurile cămășilor.
- Mușețelul: Asociat cu soarele și culoarea galbenă, având rol protector solar.
- Spicul de grâu: Simbol al vieții, fertilității și axă a continuității.
- Iarba și Omanul: Folosite ritualic pentru frumusețe și îndepărtarea deochiului.
Citește și: Făurar: Obiceiuri și superstiții în satele din Oltenia
